Stirie

(Indreçât ca di Staiar)
Stirie/Staiar
Non ufiziâl: Steiermark
Stirie - Steme Stirie - Bandiere
Stât: Austrie
Cjâflûc: Graz
Superficie: 16.391,93 km2
Popolazion:
 - Totâl
 - Densitât
(2019)
1.243.052 ab.
76 ab./km2
Posizion
Sît istituzionâl

La Stirie o (il) Staiar (slov. Štajerska) e je un dai stâts federâts (tod. Bundesländer) austriacs. E je logade tal Sud dal paîs e e confine a Jevât cun il Burgenland, a Nord cun la Alte Austrie e la Basse Austrie, a Bonât cun la Carintie e il Salisburghês, a Sud cun la Slovenie.

La capitâl e je Graz (slov. Gradec - 289.000 ab. ce.); altris centris impuartants a son Bruck an der Mur, Judenburg, Knittelfeld, Leoben e Voitsberg. Rilevante e je la esistence sul teritori di une minorance lenghistiche slovene, ricognossude dal stât austriac insiemi ad altris.

Gjeografie cambie

Seconde par grandece tra i stâts federâi da la Austrie, la Stirie e si divît in plui regjons.

A Nord e si cjate la Alte Stirie (tod. Obersteiermark), che e va dal confin setentrionâl dal stât federâl a la cjadene montagnose Steirischen Randgebirge, a Sud da la val di confluence tra il flum Mur e il flum Mürz.


La Stirie Orientâl (tod. Oststeiermark) e je logade a Jevât dal flum Mur e sot il Wechsel e lis Alps Fischbacher. La Stirie Meridionâl (tod. Südsteiermark - che no va confondude cu la Stirie Inferiôr, tod. Untersteiermark, che in dì di vuê fâs part da la Slovenie) e consist inte aree ator lis citâts di Leibnitz, Radkersburg e Deutschlandsberg. A Bonât dal flum Mur infin, e je logade la Stirie Ocidentâl (tod. Weststeiermark).

Dispès la Stirie e ven clamade „Grüne Mark“ (voltât: la Marche verde; al riclame il non todesc Steiermark), parcè che cirche il 61% dal so teritori al è cuviert di boscs. La mont plui alte da la Stirie e je la Hoher Dachstein (2995 m).

Storie cambie

 
La fuartece di Riegersburg

Minorancis cambie

La minorance slovene da la Stirie e je stade scognossude come minorance autoctone tal 2004 (come al proviodeve il Staatsvertrag dal 1955).

Secont il censiment dal 2001 a son 4.250 stirians slovens.

Economie cambie

Tal 2004, cuntun valôr di 3,8%, la Stirie e je rivade al plui alt nivel di cressite economiche tra i stâts federâts de Austrie; tal rivâ a chest risultât, significatîf al è stât il contribût dal aglomerât urban di Graz. Impuartant al è ancje il turisim, soredut pa la Alte Stirie e pa la zone termâl ta la Stirie Orientâl. A confront cul prodot interni sporc da la Union Europeane in forme di podê di acuist, la Stirie e rive a un indiç di 102.8 (EU-25:100) (2003) [1].

Organizazion aministrative cambie

Dal pont di viste aministratîf e je dividude intune citât statutarie (tod. Statutarstadt) – che e je Graz (Targhe: G) – e 12 distrets (tod. Bezirke). Di seguit la liste dai distrets cu lis rispetivis targhis.

Distrets Targhe
Bruck-Mürzzuschlag BM (MZ)
Deutschlandsberg DL
Graz-Umgebung GU
Hartberg-Fürstenfeld HF (FF, HB)
Leibnitz LB
Leoben LE, LN
Liezen LI (BA)
 Politische Expositur di Gröbming GB
Murau MU
Murtal MZ (JU, KF)
Südoststeiermark SO (FB, RA)
Voitsberg VO
Weiz WZ


Par motîfs di estension (di bessôl al è plui grant dal Vorarlberg), il distret di Liezen al è dividût ancjemò in Politische Expositur di Gröbming.

Situazion politiche cambie

Dal 2019 il governadôr (tod. Landeshauptmann) da la Stirie al è Hermann Schützenhöfer, dal ÖVP).


Curiositâts cambie

Da la Stirie a vegnin un premi nobel par la leterature – Elfriede Jelinek – e l'ex governadôr da la Californie, plui che altri innomenât come atôr – Arnold Schwarzenegger.


Risultivis cambie

  1. Eurostat News Release 63/2006: Regional GDP per inhabitant in the EU 25[1]


 
Länder austriacs
 

  Burgenland  Carintie  Alte Austrie  Basse Austrie  Salisburghês  Stirie/Staiar  Tirol  Vorarlberg  Viene