Vorarlberg
Non ufiziâl: Vorarlberg
Vorarlberg - Steme Vorarlberg - Bandiere
Stât: Austrie
Cjâflûc: Bregenz
Superficie: 2.601,48 km2
Popolazion:
 - Totâl
 - Densitât
(2016)
384.073 ab.
148 ab./km2
Posizion
Sît istituzionâl

Il Vorarlberg al è il stât federât austriac (tod. Bundesland) che al si cjate plui a Jevât. La so capitâl (tod. Landeshauptstadt) e je Bregenz (26.700 ab. ce.). Al confine a Jevât cun il Tirol, a sud cun la Svuizare (Cjanton Grisons e Cjanton St. Gallen), a Bonât cun il Liechtenstein e a nord cun la Gjermanie (Baviere).


Gjeografie cambie

Il Vorarlberg al à un grum di monts; la plui alte e je la Piz Buin (3312 m).


Storie cambie

  • 500 p. di C. - Il teritori dal Vorarlberg al è abitât dai Brigians, une tribù celtiche.
  • 15 – I romans a invadin la regjon.
  • 260 – I Alemans a tachin a fâ incursions sul teritori; par il 450 a si son insediâts definitivamentri.
 
Il cjscjel Schattenburg a Feldkirch
  • XIII secul – I conts di Monfort a son i signôrs di Bregenz, Bludenz e Feldkirch.
  • XIV secul-XV secul – I Asburcs a deventin pôc par volte i parons dale regjon.
  • 1806-1814 – Par alcuns agns sot la Baviere.
  • 1919 – Daspò la proclamazion dale Republiche de Austrie, il Vorarlberg al vote par decidi une eventuâl anesion ae Svuizare: l'80% dale popolazion al vote sì, ma il parlament svuizar nol vul comprometi i ecuilibris tra lenghis e religjons tal stât cun le anesion di un cjanton di lenghe todescje e catolic; la regjon e finis cun il restâ cun le Austrie.
  • 1938-1945 – Daspò la anesion ae Gjermanie naziste il Vorarlberg al ven inserit tal distret Tirol-Vorarlberg.
  • Tal 1999 e tal 2005 fuartis aluvions a an causât une vore di dans intal stât.


Economie cambie

Il Vorarlberg al è un dai stâts federai dale Austrie plui svilupâts dal pont di viste dal setôr industriâl: un grum di innomenâts stabiliments industriai a si cjatin aì. Il plui di chescj stabiliments a si ocupe tal cjamp dale mecaniche di precision e dale eletroniche. Une vore important al è ancje il turisim (localitâts innomenadis a son la val Montafon, la Kleinwalsertal e il Bregenzerwald).


Organizazion aministrative cambie

Il Vorarlberg al è dividût in 4 distrets (tod. Bezirke):


Distrets Targhe
Bludenz BZ
Bregenz B
Dornbirn DO
Feldkirch FK


Situazion politiche cambie

Dal 1997 il governadôr (tod. Landeshauptmann) dal Tirol al è Herbert Sausgruber, dal ÖVP (Österreichische Volkspartei, voltât “Partît popolar austriac”).


Dialets cambie

Tal Vorarlberg e ven favelade une varietât alemaniche, che e je influenzade dalis varietâts dai paîs confinants.



 
Länder austriacs
 

  Burgenland  Carintie  Alte Austrie  Basse Austrie  Salisburghês  Stirie/Staiar  Tirol  Vorarlberg  Viene