Union Europeane

La Union Europeane (UE in curt) e je une organizazion sorenazionâl che al dì di vuê e cjape dentri 28 stâts. L'an de nassude de Union al è il 1992, cuant che al fo fat bon il Tratât di Maastricht, che al cjape il non de citât olandese dulà che al è stât firmât. Prime di cheste date a si cjatin putropis organizazions, come la Comunitât Europeane e prime ancjemò la Comunitât Economiche Europeane, nassude uficialmentri ai 1 di Zenâr 1958.

Lis ativitâts de Union Europeane a cuvierzin dutis lis areis, de salût ae protezion dal ambient, de difese ae economie, ma lis sôs competencis a gambiin une vore: par esempli pe agriculture, la Union e à une politiche comun, ma par la difese spes lis opinions dai stâts a son diviersis e chest al causione problemis.


Istituzions cambie

La Union e à une vore di istituzions:

A chestis a van zontadis chês economichis, come la Bancje Centrâl Europeane, e lis agjenziis che a àn di puartâ indevant politichis par setôrs specifics.

Paîs membris cambie

La Union Europeane e à 28 paîs membris, une superficie di 4.326.253 km² e cirche 495 milions di citadins tal 2006. Se e fos un stât unic, al sarès il setim par dimension e il tierç daûr a Indie e Cine pe popolazion.

Dai sîs paîs dal inizi, par mieç di putrops slargjaments si è rivâts a 28 paîs membris.

 
I paîs membris e chei che a volaressin jentrâ
An Stât
1952 Belgjiche, France, Gjermanie Ocidentâl, Italie, Lussemburc, Paîs Bas
(membris fondadôrs)
1973 Danimarcje, Irlande, Ream Unît
1981 Grecie
1986 Portugal, Spagne
1990 Gjermanie Orientâl, cu la riunificazion
1995 Austrie, Finlande, Svezie
2004 Cipri, Republiche Ceche, Estonie, Ongjarie, Letonie, Lituanie, Malte,
Polonie, Slovachie, Slovenie
2007 Bulgarie, Romanie
2013 Cravuazie

Notis:


Membris futûrs e altris paîs cambie

Lenghis cambie

  Par aprofondî l'argoment viôt la vôs Lenghis de Union Europeane.


Inte Union Europeane a esistin 23 lenghis uficiâls, e ducj i documents presentâts dai citadins aes istituzions Europeanis a puedin jessi scrits in une des lenghis uficiâls. Inte Comission Europeane, purpûr, dome 3 (inglês, francês e todesc) a son dopradis come lenghis di lavôr.

Leams esternis cambie