La Ligurie e je une regjon de Italie dal Nord cun 1 milions e mieç di abitants. E cunfine a Nord cul Piemont, a soreli jevât cu la Emilie-Romagne e la Toscane, e a soreli bonât cu la France; a Sud e je bagnade dal Mar Ligure. Il cjâf lûc al è Gjenue.

Icono de esbozo
Icono de esbozo
Cheste vôs al è un aboç, che al è stât juste scomençât e al conten dome pocjis informazions.
Se tu puedis, zonte alc cumò e judinus a fâle deventâ simpri miôr seguint lis convenzions de Vichipedie. Par vê une liste complete des vôs in cheste condizion, cjale la rispetive categorie. Graciis di cûr!


Ligurie
[[|100px|]]
Non ufiziâl par talian Liguria
Stât Italie
Cjâf lûc Gjenue
Superficie 5.410 km²
Popolazion 1.609.013 (2006) ab.
Densitât 297 ab/km²
Provincis Imperie, La Spezie, Savone
Citâts metropolitanis Gjenue
President Giovanni Toti
Sît istituzionâl
Cjale il Progjet regjons

Teritori cambie

La Ligurie e je la tierce regjon taliane plui piçule, daspò Val d'Aoste e Molîs; purpûr e à la tierce maiôr densitât di abitants par chilometri cuadri.

La conformazion dal teritori e je prevalentementri montagnose (scuasit doi tierçs): la planure e je cirche l'un par cent dal totâl da la estension, e si cjate scuasit dute inte zone di La Spezie. Lis cuestis a son rimpinidis e con piçulis lîts inte Riviere di Jevât e un pôc plui amplis inte Riviere di Bonât.

Storie cambie

Dilunc la etât di mieç la Ligurie e fasè part de Republiche marinare di Gjenue. Napoleon invadè il teritori de Republiche intal 1797 che e fo anetude al Prin imperi francês. Il congrès di Viene dal 1815 assegnà la Ligurie al Ream di Sardegne, sot dal domini dai Savoe. Dal 1860 e fasè part dal Ream d'Italie, e intal 1946 pasà sot de Republiche Taliane.

Economie cambie

L'agricolture e je limitade a pôcs insediaments par vie de inacessibilitât dal teritori, e e je limitade ae colture di ulivis, frutam e flôrs: di chescj ultims la produzion locâl e je la mitât di chê nazionâl. L'industrie pesant e je stade un setôr impuartant fin tai agns '70, cun industriis come Ansaldo e Fincantieri. Al dì di vuê fondamentâl al è il turisim: i puescj plui visitâts a son Gjenue par storie, art e culture; altris zonis a son lis Cinc tieris e Portovenere, dongje La Spezie.

Politiche cambie

Zonte regjonâl:

  • Claudio Burlando - president
  • Massimiliano Costa - vizi president e assessôr ae istruzion, formazion e politichis sociâls
  • Maria Bianca Berruti - assessôr ae edilizie e lavôrs publics
  • Margherita Bozzano - assessôr al turisim
  • Giancarlo Cassini - assessôr ae agricolture, pescje e protezion civîl
  • Renzo Guccinelli - assessôr al disvilup economic, industrie, comerci e artesanât
  • Luigi Merlo - assessôr aes infrastruturis, traspuarts e puart
  • Claudio Montaldo - assessôr ae salût e sigurece dai citadins
  • Fabio Morchio - assessôr ae culture, sport e spetacul
  • Giovanni Battista Pittaluga - assessôr ae organizazion, risorsis umanis e informatiche
  • Carlo Ruggeri - assessôr ae planificazion teritoriâl e urbanistiche
  • Giovanni Vesco - assessôr aes politichis dal lavôr e de imigrazion
  • Franco Zunino - assessôr al ambient

Viôt ancje cambie

Leams cambie


Regjons de Italie  
  Abruç |   Basilicade |   Calabrie |   Campanie |   Emilie-Romagne |   Lazi |   Ligurie
  Lombardie |   Marchis |   Molise |   Piemont |   Pulie |   Toscane |   Umbrie |   Venit
cun statût speciâl di autonomie:   Friûl-Vignesie Julie |   Sardegne |   Sicilie |   Trentin-Sud Tirôl |   Val di Aoste