Abruç
Abruç | |
![]() | |
Non ufiziâl par talian | Abruzzo |
Stât | Italie |
Cjâf lûc | L'Acuile |
Superficie | 10.794 km² |
Popolazion | 1.326.513 (2016) ab. |
Densitât | 122,9 ab/km² |
Provinciis | {{{provinciis}}} |
Citâts metropolitanis | |
President | Giovanni Lolli |
![]() | |
Sît istituzionâl | |
Cjale il Progjet regjons | |
L'Abruç al è une regjon de Italie centrâl e meridionâl. E cunfine a Nord cun lis Marchis, a Sud cul Molise e a soreli bonât cul Lazi. A soreli jevât al è bagnât dal Mâr Adriatic. Il cjâf lûc al è L'Acuile.
Teritori
cambieLa regjon e je formade pal 65% cirche di montagne e darest di culinis; la zone costiere e je une vore strete lunc dut il litorâl adriatic.
La mont plui alte e je il Gran Sasso (2.914 m.), che e je la crete plui alte des Apenins continentâi.
Storie
cambiePreistorie
cambieImperi roman
cambieEte di mieç
cambieReam di Sicilie
cambieUnitât d'Italie
cambieSeconde vuere mondiâl
cambieStorie contemporanee
cambieIntal deceni dal 1960 si davuelzè une fuarte emigrazion viers la Italie setentrionâl e i paîs dal Europe Centrâl. Intal 1963 la part meridionâl de regjon si distacà par formâ une gnove regjon, clamade Molîs, cun cjâf lûc Campobasso.
Economie
cambieL'economie dal Abruç e à vût un discret disvilup intai ultims agns, dovût soredut ae spinte ricevude dal setôr terziari. Il setôr primari al à invezit subît une flession e chel secondari nol à vût increments significativis. L'ocupazion e je cressude con un discret ritmi. Il disvilup de regjon al è fuartementri diviers di zone a zone, cun lûcs a buine ocupazion e avanzade tecnologjie (scuasit esclusivementri fra Pescjare e Chieti, e altris cun maiôr disocupazion, specialmentri intes zonis montanis.
Traspuarts
cambieAeropuarts
cambieA Pescara si cjate un aeropuart internazionâl [1], cun colegaments direts cun cetantis citâts vie pe Italie e in Europe.
Feroviis
cambieL'Abruç al è traviersât de linie feroviarie Adriatiche dilunc di dut il litorâl, servint citât come Giulianova, Pescjare e Chieti.
Di Giulianova si dispede la linie par Teramo, mintri che di Pescara e part une ferovie par Sulmona e Rome. Altris liniis di minôr impuartance a son la Sulmona-L'Acuile-Terni, la Sulmona-Carpinone-Napoli e la Lanciano-Castel di Sangro.
Politiche
cambieElenc dai components de zonte regjonâl:
- Ottaviano Del Turco - president
- Enrico Paolini - vizi-president cun deleghis al turisim, grandis events, sport e universitât
- Valentina Bianchi - assessôr aes ativitâts produtivis e ae pari oportunitâts
- Franco Caramanico - assessôr ae planificazion teritoriâl, ambient e politichis energjetichis
- Giovanni D'Amico - assessôr al belanç e reformis
- Fernando Fabbiani - assessôr al lavôr e istruzion
- Tommaso Ginoble - assessôr ae protezion civîl e trasuparts
- Bernardo Mazzocca - assessôr ae sanitât
- Elisabetta Mura - assessôr ai bens culturâi
- Mahmoud Srour - assessôr ai lavôr publics
- Marco Verticelli - assessôr aes risorsis agriculis e forestâls
Viôt ancje
cambieLeams
cambie- (talian) Sît uficiâl de regjon
- (talian) Sît di promozion turistiche
Regjons de Italie | |
---|---|
Abruç | Basilicade | Calabrie | Campanie | Emilie-Romagne | Lazi | Ligurie Lombardie | Marchis | Molise | Piemont | Pulie | Toscane | Umbrie | Venit | |
cun statût speciâl di autonomie: Friûl-Vignesie Julie | Sardegne | Sicilie | Trentin-Sud Tirôl | Val di Aoste |