Fredrich Engels
Friedrich Engels (Barmen , 28 di Novembar 1820 - Londre , 5 di Avost 1895) al fo un pensadôr e teoric socialist e comunist todesc , grant amî di Kerl Marx. Daspo de muart di chest ultim , al puarte indenant la redazion definitive e la publicazion dai libris II e III de Il Capitâl. Engels al fo ancje militant de Leghe dai Comuniscj e de Associazion internazionâl dai lavoradôrs.
Jessût di une famee di industriâi , so pari veve fât fortune in te industrie tessile , al lasse il liceu di Ebenfield par vie di motîfs familiârs in tal 1838.Tal stês timp al lavore come jutori in une societât comerciâl a Breme e al studie in profonditât la filosofie , in particolâr il pensadôr todesc Georg Wilhelm Friedrich Hegel.
In tl 1842 al va a vivi in Inghiltere , a Manchester , e al lavore in une societât industriâl dulâ che sô pari veve dai interês. Intal 1845 , al scrîf e al fâs publicâ "La situazion de classe lavoradore in Inghiltere". Tal stês an , al scrîf tal gjornâl "Annâi franco-todescs" , publicât par cure di Karl Marx , a Paris. Si incontrin par le prime volte in tal 1844 , e si rindin cont che a condividevin lis stessis ideis e le stesse vision e decidin cussi di scomençâ une colaborazion pui strete. Daspo le espulsion di Karl Marx de France , sielgin di vivi in Belgjiche , dulâ che le libertât di espresion jere pui grante che in tai âtris paîs d' Europe.
In tal mês di luj dal 1845 , Engels al propon a Marx di fâ un viaç in Inghiltere. In chest paîs Engels cognôs Mary Burns , une operarie irlandese cun cui larâ a vivi fin a le muart de femine in tal 1863.Tal seguit al starâ cun sô sûr Lizzie Burns fin a sô muart in tal 1878.La sô tiarce femine sarâ Mary Ellen. Marx e Engels tornin a Brussels tal zenâr dal 1846 , dulâ formin il Comitât di Corrispondence Comunist cun le intenzion di unificâ ducj i socialist d'Europe. Influenzâde par lis concezions di Marx , la Leghe dai Justs , organizazion socialiste si trasforme in Leghe dai Comuniscj. Marx e Engels aderissin. La Leghe domande a Marx di scrivi un programe par spiegâ lis intenzions de organizazion. Marx , cun il jutori di Engels che veve za scrît i "Principis dal Comunisim" , tache a scrivi chel che al sarâ il Manifest dal partît comunist. Scrit in sîs setemanis , al vignarâ publicât in maniere anonime tal fevrâr dal 1848.
Par vie des revoluzions dal 1848 , marx e Engels scugnin lassâ la Belgjiche tal mês di març. Vn a vivi a Colonie , dulâ fondin un gjornâl , le Neue Rheinische Zeitung (Gnove Gazete renane).
Engel al partecipe in maniere ative a la revoluzion dal 1848 , al partecipe a le revoluzion d'Eberfeld , e la revoluzion in bade en Palatinat. Partecipe ancje a lis vueris de armade prusiane , come jutori in cjamp di August Willich , guide di une bande di rivoltâts.
Tal Ream UnîtModifiche
In tal 1849 , Engels e Marx scuegnin lassâ il Paîs , e partissin par Londre. Lis autoritâts de Prussie fasin pression al guvier inglês par slontanaju ancje dal Ream Unît , ma il prin ministri John Russel al è contrari. Par dâ un jutori finanziari a Marx , Engels torne a vore cun sô pari a Manchester , prime di tornâ a partî par Londre in tal 1870.Si interesse ancje a le condizion de femine e al feminisim. In tal 1864 , al è inscrit a le Associazion internazionâl dai lavoradôrs (Prime Internazionâl) , fin al 1874 an de sô dissoluzion. Daspo de muart di Marx , al cure le publicazion dai libris II e III de opare Il Capitâl.Al cure ancje le traduzion e le publicazion di âtris scrits di Marx.Al lavore a l'unificazion dai partîts marxiscj in te Seconde Internazionâl. Al mûr a Londre in tal 1895 , cence lassâ fîs.Al lasse a Laura Marx-Lafargue femine di Paul Lafargue une part dai sôi bens.
Oparis principâlsModifiche
- Le Sante Famee (1844/1845)
- Le Ideologie todescje (1844/1845)
- Statût de leghe dai Comuniscj (1847)
- Manifest dal partît comunist (1848) cun Karl Marx
- Le Gnove gazete renane (1849) cun Karl Marx
- La vuere dai contadins in Gjermanie (1850)
- Rivoluzion e cuintririvoluzion in Gjermanie (1852)
- Anti-Dühring (1878)
- L'evoluzion dal socialisim de utopie a la science (1880)
- Storie e lenghe dai Todescs (1882)
- Dialetiche de Nature (1883)
- Le origjine de famee, de proprietât privade , dal Stât