Colabore a Wikiquote
«Alpin jo mame! Dei baldos o soi soldât! La verde flame o puarti ator dal cuel...»
(Cjant dai alpins furlans)

I Alpins a son une specialitât de arme di fantarie dal Esercit Talian.

Alpins di vuê

Reparts cambie

Al dì di vuê chei ca a son i reparts alpins dal Esercit Talian:

Comant Trupis alpinis cambie

  •   Comant Division Tridentina, a Bressanone (BZ)
  •   Centri Adestrament Alpin (BAT AOSTA a Aoste e La Thuile e Centri Sportîf Esercit, sports invernâi a Courmayeur)
  •   6° Alpins (BAT BASSANO) di San Candit (BZ), Dobiac (BZ) e Brunic (BZ)
  •   Repart Comand dal Comand Trupis Alpinis, a Bolzan (BZ)

Brigade Taurinense cambie

  •   Repart comant e supuarts tatics, Turin
  •   2° Alpins (BAT SALUZZO) di Cuneo (CN)
  •   3° Alpins (BAT SUSA) di Pinerul (TO)
  •   9° Alpins (BAT L'AQUILA, BAT VICENSE) da L'Acuile (AQ)
  •   1° Reziment Artilieire di Montagne (GROP AOSTA) di Fossan (CN)
  •   32° Reziment Geni Vuastadôrs (30° BATAJON), Turin
  •   1° Reziment Nice Cavalerie, Pinerûl (CN)
  •   1° Reziment Logjistic di Manovre di Riûi (TO),

Brigade Julie cambie

  •   Repart comant e supuarts tatics, Udin
  •   5° Alpins (BAT MORBEGNO) di Vipiten (BZ)
  •   7° Alpins (BAT FELTRE) di Belun (BL)
  •   8° Alpins (BAT TOLMEZZO) di Vençon (UD)
  •   3° Reziment Artilierie di MOntagne (GROP CONEGLIANO) di Remanzâs (UD)
  •   2° Reziment Geni Vuastadôrs (BAT ISEO), Trent (TN)
  •   24° Reziment Logjistic di Manovre "BAT DOLOMITI" di Meran (BZ)
  •   2° Reziment Piemont Cavalerie, Vile Opicine (TS)

Altris Reparts Alpins: cambie

  •   4° Alpins Paracadutiscj (BAT MONTE CERVINO) di Montorio Veronês (VR)
  •   2° Reziment Trasmissions "BAT GARDENA" di Bolzan (BZ), de Brigade Trasmissions Supuart ae Manovre

Storie cambie

La nassite cambie

 
La flame verde che i alpins a puartin ator dal cuel

Il cuarp dai alpins al nassè uficialmentri ai 15 di otubar dal 1872 e tal març dal an seguitîf a forin metudis sù lis primis 15 companiis, (la cuindisesime e jere logade a Udin). Il "pari" dai alpins al fo il capitan Giuseppe Perucchetti: Perucchetti difat al veve capît trop impuartante che e jere la cuistion de difese dai confins montagnôs dal Ream Di Italie, cenglât des Alps de Ligurie fintremai al Friûl; par chest al si pensà di creâ, pardentri dal esercit reâl, trupis specializadis e reclutadis localmentri, cussì che la grande conossince dai lûcs e de vite di montagne ur podeve permeti di operâ e combati cun sicurece e determinazion. In pôc timp da lis companiis si passà a la creazion di bataions di alpins.

Il 1 di avrîl dal 1875 chei ca a erin i siet bataions alpins:

  • 1 Cuneo
  • 2 Mondovì
  • 3 Torino (Susa)
  • 4 Torino (Chivasso)
  • 5 Como
  • 6 Treviso
  • 7 Udin

Il batisim dal fûc cambie

La prime volte che a forin clamâts a combati, però, no fo su lis cretis des Alps, ma in Abissinie, te bataie di Adue il prin di març dal 1896; difat no son in tancj a savêlu, ma sul finì dal 1895 al jere stât mandât in Afriche un bataion miscliç di alpins, comandât dal tenent colonel Davide Menini: la fuarce dal repart e jere di 20 uficiâi e 954 omps tra sotuficiâi e trupe. Come che invezit al è une vore cognossût, la bataie e fo piardude, ma tal lôr batisim dal fûc i alpins a combaterin ben, dant buine prove di lôr, tant che al cjapitani Pietro Cella e vignì conferide la medaie di aur al Valôr Militâr.

La vuere di Libie cambie

Il 1911 al viodè di gnûf in Afriche i alpins, ma cheste volte in Libie: La Italie e jere in vuere cun la Turchie par la paronance su la Libie, e cussì in chel an a forin mandâts a combati in Libie un grum di bataions alpins: Saluzo, Edolo, Susa, Tomezzo, Verona, Mondovì, Fenestrelle, Ivrea, Vestone, Feltre. Cun lôr a jerin ancje 13 batariis di artiliarie di montagne. Finide la vuere, costade ae Italie 3.500 muarts, i bataions Tolmezzo, Susa, Feltre e Vestone a forin riunîts tal "8° Reggimento speciale Alpini" (l'8° reziment al ere di fat logât in Italie) che al restà in Libie cul assum di presidiâ la zone.

La prime vuere mondiâl cambie

 
Alpins cu la muse brusade dal soreli sul Adamello

Dilunc la prime vuere mondiâl i alpins a si cuviergerin di glorie, paiant però un cost alton di sanc. I bataions alpins, che prime de vuere a jerin 24 e finide cheste a jerin deventâts 88, a puartarin une contribuzion une vore impuartante ae vitorie de Italie su la Austrie-Ongjarie. I fants cu la plume a combaterin par trê agns sù pes nestris montagnis in condizions tremendis; difat, condiplui che il fûc e il plomp dai «mucs», i nestris alpins, che a vevin di stâ par mês e mês platâts tes trinceis, dispès a plui di 3.000 metris di altece, a vevin cuintri di lôr ancje la criure dal Invier e lis lavinis: un grum di lôr a muririn inglaçâts o stravuelzuts des lavinis. Cuant che po e rivave la vierte, e terminave la "vuere blancje" e a scomençavin i teribii assalts che par lôr la grande vuere e je ancjemò vuê innomenade, e che par simpri a son restâts te memorie dai combatents. Ae fin da la vuere 25.000 a jerin i alpins colâts, 77.000 i ferîts e 18.000 i disparîts.

I reparts alpins che a cjaparin part a la grande vuere

In timp di pâs a jerin dome i bataions tradizionâi; cu la vignude de vuere a forin mitûts sù ancje i bataions "valle" (milizie mobil) e "Monte" (Milizie teritoriâl), che i lôr organics a jerin fats cun soldâts riclamâts. Di ogni bataion tradizionâl al fo creât un bataion "Valle" e un "Monte". Cundiplui, dulà che lis condizions di vuere a jerin adatis (come sui glaçârs dal Adamello, ma ancje in Cjargne, sul Pal Pizzul) a si instituirin ancje bataions di alpins schiadôrs

  • 1° REZIMENT ALPINS

Pieve di Teco - Valle Arroscia - Monte Saccarello

Ceva - Val Tanaro - Monte Mercantour

Mondovì - Val Ellero - Monte Clapier

  • 2° REZIMENT ALPINS

Borgo San Dalmazzo - Val Stura - Monte Argentera

Dronero - Val Maira - Monte Bicocca

Saluzzo - Val Varaita - Monviso

  • 3° REZIMENT ALPINS

Pinerolo - Val Pellice - Monte Granero

Fenestrelle - Val Chisone - Monte Albergian

Exilles - Val Dora - Monte Assietta

Susa - Val Cenischia

  • 4° REZIMENT ALPINS

Ivrea - Val d'Orco - Monte Levanna

Aosta - Val Baltea - Monte Cervino

Intra - Val Toce - Monte Rosa

  • 5° REZIMENT ALPINS

Morbegno - Val d'Intelvi - Monte Spluga

Tirano - Valtellina - Monte Stelvio

Edolo - Valcamonica - Monte Adamello

Vestone - Val Chiese - Monte Suello

Monte Mandrone (schiadôrs)

Monte Ortler (schiadôrs)

Monte Tonale (schiadôrs)

  • 6° REZIMENT ALPINS

Verona - Val d'Adige - Monte Baldo

Vicenza - Val Leogra - Monte Berico

Bassano - Val Brenta - Sette Comuni

Monte Pasubio (schiadôrs)

  • 7° REZIMENT ALPINS

Feltre - Val Cismon - Monte Pavione

Pieve di Cadore - Val Piave - Monte Antelao

Belun - Val Cordevole - Monte Pelmo

Monte Marmolada (schiadôrs)

Tumieç - Val Tiliment - Monte Arvenis

Glemone - Val Fella - Monte Canin

Cividât - Val Natisone - Monte Matajur

Monte Nero (schiadôrs)

Tra la prime e la seconde vuere mondiâl cambie

Finide la grande vuere, tal 1919, reparts alpins a forin impegnâts in Albanie par çoncjâ une ribelion cuintri dai aleâts. Tal 1935, cuant che la Italie e jere impegnade a meti sù il so imperi, come che al voleve Mussolini, la Division Pusteria e fo mandade a combati in Etiopie: i alpins a combaterin sui plans de Amba Aradam, de Amba Uork e, ancjemò une volte come tal 1896 su la Amba Alagi. Tal mai dal 1936 la vuere e finì cu la vitorie taliane e i alpins, cun lis altri trupis talianis, a jentrarin a Addis Abeba.

La seconde vuere mondiâl cambie

Al scomençâ de seconde vuere mondiâl a jerin 5 divisions di alpins:

  • 1^ Division "Cuneense"
  • 2^ Division "Tridentina"
  • 3^ Division "Julie"
  • 4^ Division "Taurinense"
  • 5^ Division "Pusteria"

Dutis lis divisions a erin componudis di doi reziments di alpins e un di artiliarie di montagne, plui un bataion "misto genio".

La campagne cuintri da la France

 
Un alpin e un mul in Albanie

Cuant che la Italie e declarà vuere a la France, ai 10 di jugn dal 1940, sul front ocidentâl a erin inschiradis dutis lis divisions di alpins, mancul la Julie. Ancje se la campagne cuintri da la France e durà dome dôs setemanis, avonde a forin i muarts e i inglaçâts

La campagne cuintri da la Grecie

Tal otubar dal 1940 Mussolini, par fâ viodi a Hitler che ancje la Italie e jere buine di fâ la vuere lamp al decidè di tacâ la Grecie. Cussì la Julie e le in Albanie, che dal 1939 e partignive a la Italie, par invadi il stât elenic, e dopo da la Julie a rivarin ancje la Tridentina e la Pusteria. La avanzade dal nestri esercit però di subit e cjatà ostacui no indiferents, sedi par la disorganizazion che e paronave, sedi par vie dal timp ploiôs, che al veve fât des stradis grechis riui di pantan là che no si cumbinave di lâ indenant, e i mus dai alpins a si sprofondavin e a inneavin tal pantan. Condiplui la fuarte resistence dal esercit grêc e stramudà la avanzade dai talians intune ritirade: lis nestris trupis a scugnirin tornâ indaûr fin te Albanie. Al vignì un Invier cun tante nêf, e tancj a forin i alpins muarts pai colps dal nemì e pal frêt. Dilunc la dolorose ritirade e i combatiments su lis monts de Grecie i alpins a scriverin pagjinis di glorie: Puint di Perati, Golico, Pindo a son nons che par simpri a restaran ta la storie di chest cuarp. Par finî, tal avrîl dal 1941 i todescs a jentrarin in vuere ancje lôr cun la Grecie, che cussì e fo batude e concuistade. Daspò 6 mês di patiment la campagne di Grecie e jere terminade.

La campagne di Russie

Tal 1941 Hitler al veve declarât vuere a la Russie di Stalin, e le veve invadude cun milions di oms. Mussolini, par no mancjâ a chê e varès vût di jessi la grande vitorie cuintri il comunisim daurman al mandà in Russie a combati cui aleâts todescs trê divisions di fantarie plui cualchi repart minôr: al nassè cussì il CSIR, Corpo di Spedizione Italiano in Russia; al faseve part dal CSIR ancje il "Monte Cervino", bataion di alpins schiadôrs. Però al fo l'an seguitîf, tal setembar dal 1942, che e scomençà la grande epopee dai alpins in Russie: di fat il CSIR al deventà l'ARMIR, Armata Italiana in Russia, passant da trê a dîs divisions; di chestis dîs trê a jerin di alpins: La "Julia", la "Cuneense" e la "Taurinense", par un totâl di 60.000 alpins. Intun prin moment lis divisions alpinis a vevin di jessi mandadis su lis monts dal Caucas, ma al le a finî che a forin invezit mandadis sul front dal Don, tal mieç de grande planure russe. I alpins a sgjavarin ae destre dal Don lis lôr trinceis e a si prontarin a passâ cussì il lunc Invier rus. Fin dal prin moment al jere stât clâr par ducj che i alpins si cjatavin intune situazion di nete inferioritât ai nemîs rus; di fat la montadure dai alpins e jere juste par combati in mont: ognidun al veve il sô fusîl, po par ogni compagnie a jerin un pâr di mitraiis, e i canons da la artiliarie a jerin chei piçui di 75/13; insome no si podeve tignî il bacin a la barbe dai rus, che a vevin miârs di cjars armâts, lancemissii, avions. Pai prins mês però la vite pai combatents e passà avonde cuiete; al fo a dicembar che al scomençà l'unfier. Ai 19 di novembar dal 1942 la Armate Rosse e slançà la ofensive sul front dal Don stravualzint a lis alis ongjarês, rumens e lis divisions di fantarie talianis. Viers la metât di dicembar la Julia, che e jere inmò inschirade su la linie dal Don, e fo cjolte sù dai sotets, sostituide da la Division Vicenza, e mandade a fermâ e a parâ indaûr lis trupis russis che a stevin sfonderant a Sud, al pâr da la Cuneense. Platâts tes lôr busis sgjavadis tal mieç de stepe glaçade, e cuntun rapuart di inferioritât di 1:13, i oms de Julia a fermarin par un mês la avanzade dai rus: il setôr di Novo Kalitva là che e operà la Julia al fo il sôl a Nord di Stalingrât dulà che i rus no forin bogns di sfonderâ. Tal dicembar dal 1942 la grande ofensive sovietiche (Operazion Saturni) cuntune manovre a tanaie, lant indenant in profonditât in bande des divisions, e cercenà aes spalis il Cuarp di Armate Alpin sierantlu intune enorme sachere. I alpins a combinarin di sfonderâ viers la bande meridionâl dal setôr tignût dal ARMIR. Tal mieç dal crût Invier 1942-43 il Cuarp di Armate Alpin si cjatà cussì a scugnî ripleâ, cence rotabilis, cence mangjative, cence vistîts adatâts (un grum a jerin chei che a vevin scjarpis cun la suele di cjarton) a sopuartâ i -40° vie par 25 bataiis di sfonderament e retrovuardie, fin ae nomenade bataie di Nikolaevka, ai 26 di zenâr dal 1943, che e permetè ai alpins di metisi in salvament in chês che a jerin lis gnovis retroviis.

La vuere civîl cambie

Terminade in mût disatrôs la campagne di Russie, i reparts a forin rincostituîts cun gnûfs complements, e cualchi bataion (soredut chei dal 8° alpins, che a erin di stanzie in Friûl) al fo doprât al cunfin cun la Jugoslavie, che in chê volte al ere plui in là che vuê (la valade dal Lusinç e faseve part dal Ream di Italie) in operazions di cuintrivuerilie cuintri i partigjans sclâfs. In complessîf te vierte e te istât dal 1943 la vite pai alpins talians, mancul pai reparts che a combatevin cuintri i partigjans al cunfin orientâl e tai Balcans, e scoreve cueete; al rivà però il 8 di Setembar. Come che ducj i soldâts dal esercit talian, i reziments alpins a forin lassâts a slas, cence ordins e cence savê ce fâ, cussì che reparts intîrs a vignirin caturâts dai todesc che intratant, a la notizie dal armisitzi, a jerin plombâts cuntun grum di reparts in Italie vie pal Pas dal Brennar. Pai alpins caturâts a scomençarin mês e mês di soference tai cjamps di concentrament todescs, là che un grum di lôr a muririn di fan e di fadie. Po cun la nassite de Republiche di Salò e dai prins moviments partigjans e cjapà vite une vere vuere civîl, che e viodarà i talians combatisi par cuasi doi agns. Tancj a forin i alpins che a sielzerin di lâ in mont a combati cuintri i nazifassiscj, deventant partigjans, e tancj a forin ancje chei che invezit a restarin a pâr dai todescs e a si arolarin, o a forin obleâts a arolâsi, tal esercit de Republiche di Salò; tal esercit de Republiche e jere di fat une divisions di alpins, la "Monterosa", e cundiplui al jere un reziment, il "Tagliamento", formât soredut di furlans, che al faseve cuintri i partigjans che a scombatevin i nazifassiscj su lis monts Juliis sclavis e te Sclavanie. Te Italie meridionâl, là che al ere fuît il Re, intant al si jere formât un gnûf esercit, clamât "di liberazion": ancje in chest esercit a jerin reparts alpins, i bataions Piemonte, L'Aquila e Monte Granero, che a combaterin cui aleâts par parâ fur de Italie i naziscj.

Dal Ream a la Republiche cambie

Finide la vuere, biel che al vignive formantsi il gnûf esercit, a vignivin ricostituîts acje i reparts alpins: te vierte dal 1946 a cjaparin di gnûf vite il 4° Reziment (cun sede a Turin), il 6° Reziment (cun sede a Bolzan) e l'8° (cun sede a Udin), po tal arc di cualchi an a forin costituidis lis brigadis, ognidune cuntun reziment di Alpins e un di Artiliarie di Montagne. Tal 1953 cheste e jere la composizion dai reparts alpins dal esercit talian:

  • Brigade Julia: 8° Reziment Alpins (batajons Feltre, Tolmezzo, Cividale e L'Aquila) e 3° Reziment Artilierie di Montagne (grops Belluno, Conegliano e Gemona)
  • Brigade Tridentina: 6° Reziment Alpins (batajons Bolzano, Trento e Bassano) e 2° Reziment Artilierie di Montagne (grops Vicenza, Verona e Asiago)
  • Brigade Taurinense: 4° Reziment Alpins (batajons Aosta, Saluzzo, Susa e Mondovì) e 1° Reziment Artilierie di Montagne (grops Aosta, Susa e Pinerolo)
  • Brigade Orobica: 5° Reziment Alpins (batajons Edolo, Tirano e (dal 1956) Morbegno) e 5° Reziment Artilierie di Montagne (grops Bergamo, Sondrio e Vestone)
  • Brigade Cadore: 7° Reziment Alpins (batajons Pieve di Cadore, Belluno e (dal 1956) Feltre) e 6° Reziment Artilierie di Montagne (grops Lanzo, Pieve di Cadore, Agordo)

I alpins vuê cambie

Cumò che no jè plui la naie (abolide tal 2005), i alpins no vegnin plui reclutâts tai paîs des Alps o dut câs tes zonis di tradizionâl reclutament alpin (ven a stâi dutis lis regjons de Italie Setentrionâl, l'Abruç e cualchi altre zone dal centri Italie), ma a vegnin di dute Italie. Al dì di vuê nol è plui il pericul di vueris cui paîs che a cunfinin cu la Italie, e par chest tai ultins agns a son stadis grandis discussions se al fos ancjemò il câs di tignî in vite il Cuarp dai Alpins, che al ere nassût par difendi i cunfins montagnôs de Italie: i alpins a son restâts, ma il numar dai reparts al è stât une vore ridusût (ma vignude mancul la naie dut l'esercit al à piardût un grum di personâl). I reparts alpins a son spes mandâts in mission tal forest. Vuê (2008) un alpin sempliç al cjape 850 euros al mês (50 plui di un soldât normal); la paie e je simpri plui alte biel lant su di grât, fin a rivâ ai 6.000 euros dai gjenerâi.

Il cjapiel cambie

 
Il cjapiel dai alpins

Il cjapiel al è il "simbul" dai alpins, e al è ce che ju disferenzie dai altris soldâts; al è componût da:

La plume cambie

La plume e je lungje plui o mancul 25-30 cm, e e ven puartade un pôc par daûr ae bande çampe dal cjapiel. E je nere di corvat par la trupe, di acuile maron par i sotuficiâi e i uficiâi inferiôrs e blancje di ocje pai uficiâi superiôrs.

La napine cambie

La napine e je il discut di lane li che e je impirade la plume. Une volte la napine e coventave par distingui i diviers batajons dal reziment, e par chest, a seconde dal bataion e podeve jessi blancje, rosse o verde, o ancjemò turchine se il regiment al contave 4 bataions. I colôrs a jerin chei de bandiere taliane, plui il turchin de Cjasade dai Savoia. Al dì di vuê lis napinis dopradis dai diviers reparts a son:

  • Blancje: 5° Reziment alpins (Morbegno), 7° Reziment alpins (Feltre)
  • Rosse: 8° Reziment alpins (Tolmezzo), Centri Adestrament Alpins (Aosta)
  • Verde: 2° Reziment Alpins (Saluzzo), 6° Reziment Alpins (Bassano)
  • Turchine: 3° Reziment alpins (Susa), 9° Reziment alpins (L'aquila e Orta)
  • Turchine, discut neri, "R" blancje: supuarts rezimentâi (CCSL rezimentâi)
  • Turchine, discut neri, "B" blancje: supuarts di Brigade (RCST "Taurinense" e RCST "Julia")
  • Turchine, discut neri, "CA" blancje: supuarts di Cuarp di Armate: Repart Comant Comalp e 4° Rez. Alpins Paracadutiscj
  • Blu: Centri Adestrament Alpin (mancul il Bat. Aosta)
 
La napine dai Supuarts di Brigade

Par la Artiliarie di Montagne:

  • verde, ovâl neri, numar de batarie in zâl: par lis diviersis batariis dar reziments
  • verde, ovâl neri, "CG" blancje: BCSL rezimentâi
  • verde, ovâl neri cence sigle: personâl fûr di cuarp

Par il Gjeni e lis Trasmissions:

  • cremis

Par i Servizis:

  • viole

I sot uficiâi, i uficiâi inferiôrs e superiôrs a puartin la napine in metal dorât, invezit i Gjenerâi le puartin di metal indarintât.

Il grât cambie

Il grât sul cjapiel lu puartin dome di sergjent in sù. Al è logât simpri ae çampe dal cjapiel, dongje de plume e de napine.

 
Grât di colonel dai alpins
  • Gjenerâl di cuarp di armate: Galon di arint cun 3 stelutis
  • Gjenerâl di division: Galon di arint cun 2 stelutis
  • Gjenerâl di brigate: Galon di arint cuntune stelute
  • Colonel: Un galon grues e 3 galons piçui di aur a V ribaltade
  • Tenent colonel: Un galon grues e 2 galons piçui di aur a V ribaltade
  • Majôr: Un galon grues e un galon piçul di aur a V ribaltade
  • Cjapitani: 3 galons di aur a V ribaltade
  • Tenent: 2 galons di aur a V ribaltade
  • Sottenent: Un galon di aur a V ribaltade
  • 1° Maressial "lutignint": Un galon di aur verzelât di neri a V ribaltade, su fonts ros, plui une stelute
  • 1° Maressial: Un galon di aur verzelât di neri a V ribaltade, su fonts ros
  • Sot uficiâi: Un galon di aur verzelât di neri a V ribaltade

L'ornament cambie

 
L'ornament dai alpins

L'ornament al ven puartât sul denant, e al è neri, di plastiche, par la trupe, dorât pai sotuficiâi e i uficiâi. L'ornament al cambie par lis diviersis specialitâts:

  • Alpins: acuile insom di une cuarnete cun doi fusîi incrosâts
  • Artiliarie di Montagne: acuile insom di une cuarnete cun doi canons incrosâts
  • Gjeni Pionîrs: acuile insom di une cuarnete cun dôs manariis incrosadis
  • Gjeni Vuastadôrs: acuile insom di une cuarnete, spade, granade infogade e dos manariis incrosadis
  • Trasmissions: acuile insom di une cuarnete, antene, folc e dos manariis incrosadis
  • Transpuarts e Materiâi: acuile e ingranaç alât
  • Sanetât (uficiâi miedis): acuile, stele a cinc pontis cun crôs rosse e bastons di Esculapi incrosâts
  • Sanetât (sotuficiâi e trupe): acuile, stele a cinc pontis cun crôs rosse
  • Aministrazion e Comissariât: acuile, corone di toratis, tarondut viole e zoie di laur