La vacinazion e je il fâ cjoli une vacine par prevignì o par curâ.

La vacineprofilassi e je une maniere di tignì su il sisteme imunitari intai confronts di une o plui malatiis. E funzione tant plui se dute la popolazion che si vûl protezi e je stade vacinade. Daûr di ce che coste e ven praticade par malatiis che puartin un riscjio di muart plui alt e cuintri la cuâl no son altris manieris di prevignîle. La vacinoterapie e je une maniere di vacinazion cuintri une malatie, cuant cheste e je za in at, par potenziâ i anticuarps za presints intal nestri organisim, judant il sisteme imunitari a deventâ plui fuart.

I pericui da lis malatiis e des lôr complicancis a son une vore plui alts dai pericui un grum plui rârs che e pues compuartâ la vacine. Nûf malatiis a puedin jessi prevignudis cu lis vacinis di simpri. Tal prin an dal frut e massime a 3, 5, e 12 mês cuntune sole punture si fâs la vacine cuintri tetan, difterite, poliomelite, pertòs, epatite B, haemophilus influentiae B, par cualchidune di chestis al è un program seguitîf di riclams. A 12 mês cuntune sole altre punture si dâ la prime dose di vacine cuintri de rosolie, dal varuscli e de parotite; il riclam, che in chest câs al è dome un, si fâs a 5 agns. Dutis chestis nûf malatiis a son cetant impuartantis par vie che a puedin fâ tacâ complicazions seriis. Fâ la vacine e je une des plui impuartantis sieltis che i gjenitôrs a puedin cjapâ par i lôr fîs. I fruts e i grancj che no son stâts imunizâts a àn cûr di vê plui grues dams pe colpe di malatiis infetivis che a si podarès prevignîlis.