Stâts Unîts di Americhe
I Stâts Unîts di Americhe (in curt Stâts Unîts o USA o ancje States) a son une republiche federâl logade inte Americhe setentrionâl e formade di 50 stâts. A confinin a Nord cul Canadà e a Sud cul Messic e si slargjin dal Ocean Pacific al Ocean Atlantic.
![]()
Cheste vôs al è un aboç, che al è stât juste scomençât e al conten dome pocjis informazions.
Se tu puedis, zonte alc cumò e judinus a fâle deventâ simpri miôr seguint lis convenzions de Vichipedie. Par vê une liste complete da lis vôs in cheste condizion, cjale la rispetive categorie. Graziis di cûr! |
Stâts Unîts di Americhe | |
![]() ![]() | |
Informazions | |
Nomenance | United States of America |
Lenghe ufiziâl | Inglês (de facto) |
Capitâl | Washington |
Politiche | |
Forme di guvier | Republiche federâl |
Cjâf dal stât | Joe Biden |
Cjâf dal guvier | - |
Indipendence | 4 di Lui 1776 |
Jentrade inte ONU | 24 di Otubar 1945 |
Gjeografie | |
Continent | Americhe setentrionâl e Oceanie |
Fûs orari | UTC di -5 a -10 |
![]() | |
Superficie | |
Superficie Totâl | 9.631.418 |
Intal mont | 3° |
% di aghe | 4,87% |
Popolazion | |
Popolazion totâl | 328.239.523 ab. |
Intal mont | 3° |
Densitât | 30 ab./km2 |
Economie | |
Monede | Dolar american |
Consum energjie | kWh/ab. |
Domini di prin nivel | .us .um .edu .gov .mil |
Prefìs tel. internazionâl | +1 |
Plache automobilistiche | USA |
Imni nazionâl | The Star-Spangled Banner |
Fieste nazionâl | 4 di Lui |
In origjin i Stâts Unîts a jerin une colonie britaniche, deventade indipendente tal 1776 daspò di une vuere cui Inglês. Il stât al manten fin al dì di vuê un ordenament liberâl.
Storie cambie
Gjeografie cambie
Politiche cambie
Sudivisions dal Paîs cambie
Stâts cambie
I Stâts Unîts a son une republiche federâl presidenziâl sudividude in 50 stâts e intal Distret de Columbie (Washington). Ca sot a son segnâts i stâts jentrâts inte republiche cun la date:
- Alabama (1819)
- Alaska (1959)
- Arizone (1912)
- Arkansas (1836)
- Californie (1850)
- Carolina dal Nord (1788)
- Carolina dal Sud (1788)
- Colorado (1876)
- Connecticut (1788)
- Dakota dal Nord (1889)
- Dakota dal Sud (1889)
- Delaware (1787)
- Floride (1845)
- Gjeorgie (1788)
- Hawaii (1959)
- Idaho (1890)
- Illinois (1818)
- Indiana (1816)
- Iowa (1846)
- Kansas (1861)
- Kentucky (1792)
- Luisiane (1812)
- Maine (1820)
- Maryland (1788)
- Massachusetts (1788)
- Michigan (1837)
- Minnesota (1858)
- Mississippi (1817)
- Missouri (1821)
- Montana (1889)
- Nebraska (1867)
- Nevada (1864)
- Gnûf Hampshire (1788)
- Gnûf Jersey (1787)
- Gnove York (1788)
- Gnûf Messic (1912)
- Ohio (1803)
- Oregon (1859)
- Oclaome (1907)
- Pensilvanie (1787)
- Rhode Island (1788)
- Texas (1845)
- Tennessee (1796)
- Utah (1896)
- Vermont (1791)
- Virginie (1788)
- Virginie Occidentâl (1863)
- Washington (Stât) (1889)
- Wisconsin (1848)
- Wyoming (1890)
Contees cambie
Il secont nivel aministratîf al è chel des conteis. Cincuante stâts a son dividûts in 3.141 conteis o entitâts aministrativis compagnis.
Intal ordinament dai Stâts Unîts a esistin tieris che a dipendin dai Stâts Unîts: