Gurize
Non uficiâl par talianGorizia
Non uficiâl par slovenGorica
ProvincieGurize
PartDi là dal Clap
Coordenadis gjeografichisCoordenadis: 45°56′7″N 13°37′9″E / 45.93528°N 13.61917°E / 45.93528; 13.61917
Altitudin84 m s.n.m
Superficie41 km²
Popolazion34.844 (2016) ab.
Densitât850 ab/km²
FrazionsCjistiel, Lucinîs, Oslavie, Peume, San Maur, Sant Andrât, Stracis, Ossari, Valon da l'Aghe, Gradiscjute, Pudigori, Moncjalvarie, Pubride, Mochete, C.is Cipriani, Monsante, Plaçute, San Roc, Madonute
Comuns confinantsCuei (Brda) (SLO), Fare, Mosse, Gnove Gurize (Nova Gorica) (SLO), San Florean dal Cuei, Savogne dal Lusinç
CAP34170
Prefìs telefonic0481
PatronSant'Elar e San Tatian

Gurize (loc. Guriza, Gorizia par talian, Gorica par sloven, Görz par todesc, Gorisia par bisiac) e je une citât di 34.844 abitants, che e je just sul confin cu la Slovenie; di chê altre bande dal confin si cjate la citât di Gnove Gurize, nassude intal 1947 subit daspò de fin de Seconde vuere mondiâl cun la Jugoslavie.

Viodude di Gurize dal Moncjalvarie

E je la citât plui a jevât dulà che si fevele par furlan (tes zonis di Lucinîs, Stracis, Monsante, Plaçute e San Roc). Al è il cjâf lûc dal Friûl Orientâl; il so non al ven dal sloven gorica (pronunzie "gorìtza") che al vûl dî cuel, cun riferiment probabilmentri a chel dal cjistiel. Citât cun plui animis, partignint par istorie sedi al Friûl, sedi a la Vignesie Julie, sedi a la culture slovene.

Gjeografie cambie

Gurize e je logade a 84 m dulà che il Lusinç, vignint de Slovenie al rive in planure. La citât si cjate tal plan, ma propite daûr a tachin i roncs dal Cuei a bonât e lis culinis dal Cjars a jevât; la vete plui impuartant di Gurize e je la Mont di San Valantin (609 m).

Lis sôs frazions a son:

Storie cambie

Gurize e je nomenade pe prime volte ai 28 di Avrîl dal 1001 intun document che parie l'imperadôr Oton III al donave la citât (quae sclavonica lingua vocatur Goritia) al patriarcje di Aquilee e ai Eppsteins, conts dal Friûl. Cussì Gurize e fo prime sot dal Patriarcjât di Aquilee, daspò sot dai conts de Bavarie.

Tal 1500, muart l'ultin cont, Lenart, a Lienz, la citât e passà a Massimilian I di Asburc, ancje se Vignesie e varès volût cjapâ jê possès di Gurize, che deventarà Italie, tal mût di dut il Friûl orientâl, dome tal 1919 daspò de prime vuere mondiâl. De metât dal XVIII secul e fo sede arcivescuvîl, cuntune jurisdizion une vore grande, che e rivave fintremai la citât di Como, in Lombardie).

 
Il cjistiel di Gurize

Prime vuere mondiâl cambie

Dilunc de grande vuere, i talians a cjaparin Gurize une prime volte ai 8 di Avost dal 1916, ma par vie de rote di Cjaurêt, l'esercit talian al scugnì bandonâ la citât par ritirâsi ae diestre da la Plâf.

Seconde vuere mondiâl cambie

Te Seconde Vuere Mondiâl e fo ocupade prime de bande dai todescs (daspò dal armistizi dai 8 di Setembar dal 1943) e po di bande dai partesans titins tal Mai dal 1945, che a semenarin terôr par cuarante dîs.

Gurize e je stade decorade de medaie d'aur al valôr militâr pai sacrificis de popolazion vie pe Vuere di Liberazion.

Secont dopovuere cambie

Daspò dai tratâts di pâs ae fin de vuere, il confin talian al fo zirucât di diviers chilometris, fin a tocjâ la citât di Gurize. Par chest, par aministrâ i teritoris dal alt Lusinç, la Federazion Jugoslave e decidè di fondâ une gnove citât tacade dal confin, clamade Gnove Gurize (Nova Gorica par sloven).

Fin ai agns '50, par vie de cortine di fier, la citât e jere sot stret control militâr, come che al sucedeve a Berlin; dome tai decenis sucessîfs il rapuart jenfri lis dôs citâts e deventà plui seren.

Tal 2004, Gurize e je deventade la citât simbul dal slargjament de Union Europeane.

Monuments cambie

  • Cjistiel fortificât, dal XI secul
  • Catedrâl gotiche, metude sù tal XIV secul, tornade a fâ tal XVII secul
  • Glesie di Sant Ignazi (1680-1725)
  • Museu di Storie e Art
  • Museu de Grande Vuere
  • Palaç Attems-Santa Croce (Municipi)
  • Palaç Coronini Cronberg
  • Palaç Lantieri
  • Place de Transalpine
  • Sacrari Militâr di Oslavie
  • Sinagoghe di Gurize

Leams esternis cambie