Grafie uficiâl de lenghe furlane

La grafie uficiâl de lenghe furlane e je stade decretade cun leç regjonâl 15 dal 1996 dulà che si stabilìs che nome cheste grafie si podarâ doprâle tai ats publics e te toponomastiche. No dome, a ven ancje proibît cualsisei finanziament public a libris di scuele o a cors di insegnament che no dopredin cheste grafie.

Cemût che je nassude la grafie uficiâl cambie

Di cuant che si à scomençât a scrivi par furlan si à vût il probleme di rivâ a scrivilu. L'alfabet latin nol bastave par rivâ a segnâ ducj i suns e i varis scritôrs a vevin ognidun di inventâsi un sisteme. Tal 1986 il linguist catalan Xavier Lamuela al à elaborât, par cont de Provincie di Udin, un sisteme di grafie complet par normalizâ il mût di scrivi il furlan. La propueste di Lamuela e jere une evoluzion de scriture doprade de Societât Filologjiche Furlane cun cualchi gambiament par rindi la scriture plui coerente. Dal 1986 al 1996 a son stâts fats un grum di discussions pro e cuintri cheste grafie, e, dopo un ricors de stesse Filologjiche Furlane la grafie uficiâl e je deventade che proponude di Lamuela cun dôs diferencis proviodudis de Leç 15:

  • al ven bandonât il digram ts che al devente z in inizi o in cuarp di peraule (par esempli zovin).
  • la q, che no si doprave, si pues doprâ te toponomastiche o tai nons storics tant che Aquilee, Sant Quarin o Marquart.

Carateristichis cambie

La grafie e dopre i 26 segns dal alfabet furlan plui 7 digrams, ven a stâi grops di doi segns che a si lein tant che un sun sôl. I digrams a son:

  • ch – par esempli machine
  • gh – par esempli aghe
  • ‘s – che al è un esse dolce come in ‘save o in ‘Sef
  • ss – come in scusse
  • gn – come in gnogno o in gnotul
  • cj – che al fâs il carateristic sun furlan di cjan o ducj.
  • gj - che al fâs il carateristic sun furlan di gjat o gjen

I ultins doi a son carateristics dal furlan e a no esistin in altris lenghis romanzis come par esempli intal talian.

La grafie par scrivi intes varietâts cambie

Articul principâl: la scriture des varietâts

La grafie uficiâl a permet di scrivi sedi il furlan standard che lis varietâts. Par rivâ a scrivi i suns che a son presints tes varietâts ma no tal furlan comun si puedin doprâ dai digrams a pueste:

  • th pal sun interdintâl sort
  • dh pal sun interdintâl sonôr
  • sj, ssj, sj pal sun sibilant palatâl sort
  • ‘sj e sj pal sun sibilant palatâl sonôr


Leams cambie

Grafie uficiâl de lenghe furlane

Lezions online di furlan

Vôs leadis cambie


  La lenghe furlane (marilenghe)  

Gramatiche | Alfabet | Storie | Lessic furlan | Toponims | Vocabolari furlan
Lis variants dal furlan: Furlan standard | Furlan centrâl | Furlan de Cjargne | Furlan gurizan | Furlan concuardiês
La grafie: Grafie uficiâl | Grafie de filologjiche | Grafie Faggin-Nazzi
Leterature furlane | Teatri furlan | Cine furlan
Personaçs: Jacopo Pirona | Josef Marchet | Pieri Çorut