Alan Mathison Turing (23 di Jugn 1912 – 7 di Jugn 1954) al è stât un matematic e logjic inglês, e pionîr de informatiche. Turing al è stât influent in maniere ecezionâl int al svilup de informatiche, e al à creât la machine di Turing, une formalizazion de ideis de "algoritmi" e "elaborazion" (elaborazion eletroniche des informazions, calcul, o computazion), ch'al pues jessi considerât un model de ordenadôr multiûs (o computer). Turing al è considerât il pari de informatiche teoretiche ed inteligjence artificiâl.

Alan Turing

Vie pal la Seconde Vuere Mondiâl, Turing al ere a vore par la Government Code and Cypher School (Scuele governatîfe de codiç e cifrari) a Bletchley Park, il centri britanic de analisi criptografic. Turing al à inventât tancj tecnichis par risolvi cifrari todesc, ancje par cjatâ configurazionis par la machine Enigma. Dopo la vuere, Turing al à lavorât par il National Physical Laboratory (il laboratori nazionâl britanic par la fisiche), e il Computing Laboratory (il laboratori de informatiche) a la universitât di Manchester cun Max Newman.

Turing al è stât perseguitât par azion omosessuâl int al 1952, cuant che al jere un crimin int al Ream Unît, e al à acetât la cjastradure chimiche in alternative par la preson. Turing murî di invelenament di cianûr — suicidi daûr dal inchieste tal timp. Int al 2009, dopo une campagne su internet, il prin ministri britanic Gordon Brown al à domandât scuse in maniere uficiâl par cont dal guvier britanic, e la Regine Elisabete II al à concedût il perdon postum int al 2013.