Eletricitât: diferencis tra lis versions

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
SieBot (Discussion | contribûts)
p Robot: o zonti: la:Electricitas
Xqbot (Discussion | contribûts)
p Robot: o zonti: ps:برېښنا; cosmetic changes
Rie 12:
 
== Storie ==
Di ce che podin lei intes oparis di [[Talete di Mileto]], ator dal [[600 p.d.C.]], inte antiche [[Grecie]] si saveve che se si strussave dal [[pêl]] su superficiis come par esempli la [[ambre]], si creave une atrazion tra i doi cuarps. La peraule eletricitât e fo cugnade dal [[sienciât]] inglês William Gilbert, di ηλεκτρον (elektron), che in [[grêc antîc]] al voleve dî [[ambre]]. Ma lis grandis discuviertis in cheste cjamp vignirin fûr tra il 1700 e il 1800: tal [[1752]] [[Beniamin Franklin]], cul famôs esperiment dal acuilon, al discuvierzè la relazion tra lamps e eletricitât. Al inizi dal 1800 invezit [[André-Marie Ampère]] e [[Hans Christian Ørsted]] discuvierzerin la relazion tra eletricitât e magnetisim, che fo fondamentâl par dutis lis evoluzion sucessivis.
 
== Unitâts di misure leadis a la eletricitât ==
Rie 23:
| q || align="center" | [[Cjarie eletriche]] (o cuantitât di eletricitât) || [[Coulomb]] || C || A·s
|- align="center"
| V || align="center" | [[Potenziâl eletric]] || [[Volt]] || V || J/C = kg·m<sup>2</sup>·s<sup>&minus;3−3</sup>·A<sup>&minus;1−1</sup>
|- align="center"
| R || align="center" | [[Resistence]] || [[Ohm]] || &Omega;Ω || V/A = kg·m<sup>2</sup>·s<sup>&minus;3−3</sup>·A<sup>&minus;2−2</sup>
|- align="center"
| P || align="center" | [[Potence eletriche]] || [[Wat]] || W || V·A = kg·m<sup>2</sup>·s<sup>&minus;3−3</sup>
|- align="center"
| C || align="center" | [[Capacitât eletriche]] || [[Farad]] || F || C/V = kg<sup>&minus;1−1</sup>·m<sup>&minus;2−2</sup>·A<sup>2</sup>·s<sup>4</sup>
|- align="center"
| &epsilon;ε || align="center" | [[Permetivitât]] || [[Farad]] par [[metri]] || F/m || kg<sup>&minus;1−1</sup>·m<sup>&minus;3−3</sup>·A<sup>2</sup>·s<sup>4</sup>
|- align="center"
| &chi;χ<sub>e</sub> || align="center" | [[Suscetibilitât eletriche]] || adimensionâl || ||
|- align="center"
| G, Y, B || align="center" | [[Conducibilitât eletriche]], [[ametence]] e [[reatance]] || [[Siemens]] || S || | &Omega;Ω<sup>&minus;1−1</sup> = kg<sup>&minus;1−1</sup>·m<sup>&minus;2−2</sup>·s<sup>3</sup>·A<sup>2</sup>
|- align="center"
| &sigma;σ || align="center" | [[Condutivitât]] || [[Siemens]] par [[metri]] || S/m || kg<sup>&minus;1−1</sup>·m<sup>&minus;3−3</sup>·s<sup>3</sup>·A<sup>2</sup>
|- align="center"
| H || align="center" | Intensitât dal [[cjamp magnetic]] || [[Ampere]] par [[metri]] || A/m || A·m<sup>&minus;1−1</sup>
|- align="center"
| &Phi;Φ<sub>m</sub> || align="center" | [[Flus magnetic]] || [[Weber]] || Wb || V·s = kg·m<sup>2</sup>·s<sup>&minus;2−2</sup>·A<sup>&minus;1−1</sup>
|- align="center"
| B || align="center" | Densitât dal [[cjamp magnetic]], [[induzion magnetiche]] e fuarce dal cjamp magnetic || [[Tesla]] || T || Wb/m<sup>2</sup> = kg·s<sup>&minus;2−2</sup>·A<sup>&minus;1−1</sup>
|- align="center"
| || align="center" | [[Rilutance magnetiche]] || [[Ampere]] par [[weber]] || A/Wb || kg<sup>&minus;1−1</sup>·m<sup>&minus;2−2</sup>·s<sup>2</sup>·A<sup>2</sup>
|- align="center"
| L || align="center" | [[Indutance]] || [[Henry]] || H || Wb/A = V·s/A = kg·m<sup>2</sup>·s<sup>&minus;2−2</sup>·A<sup>&minus;2−2</sup>
|- align="center"
| &mu;μ || align="center" | [[Permeabilitât]] || [[Henry]] par [[metri]] || H/m || kg·m<sup></sup>·s<sup>&minus;2−2</sup>·A<sup>&minus;2−2</sup>
|- align="center"
| &chi;χ<sub>m</sub> || align="center" | [[Suscetibilitât magnetiche]] || adimensionâl || ||
|}
 
 
[[Categorie:Eletricitât]]
Line 118 ⟶ 117:
[[oc:Electricitat]]
[[pl:Elektryczność]]
[[ps:برېښنا]]
[[pt:Eletricidade]]
[[qu:Pinchikilla]]