Sylvius Leopold Weiss: diferencis tra lis versions

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Holder (Discussion | contribûts)
p corr using AWB
Holder (Discussion | contribûts)
p corr using AWB
Rie 1:
'''Sylvius Leopold Weiss''' ( [[Breslau]] , 12 otubar 1686 - [[Dresde]] , 16 otubar 1750 ) al fô un compositôr e sonadôr di [[liût]] todesc.
 
== Biografie ==
 
[[Figure:Silvius Leopold Weiss.jpg|thumb|150px| Sylvius Leopold Weiss. Al è scrît in te iscrizion "Es soll nur Sylvius die Laute spielen", "Nome Sylvius al dovarès sunâ il liût"]]
Nassût a Breslau ( uê la citât si clame [[Wroclaw]]) il 12 otubar 1686 , Sylvius Leopold Weiss al vignive da une famêe di sonadôrs di [[liût]].Sô pari Johann Jacob Weiss , al fô il sô prin mestri di musiche.Al jentre in tal 1708 al servizi dal Cont Carli Filip dal Palatinato , scomençant a scrivi musiche par liût.Une volte inît la sô esperience cun il Cont , al jentre a servizi dal princip polac Alexander Sobieski.Sot dal princip , Weiss al ven in [[Italie]] par cualchi an , dulâ al jentre in contat cun [[Alesandri Scarlatti]] e il sô fî [[Domeni Scarlatti]] e atrîs compositôrs dal timp.
 
Une volte muart il princip Sobieski in tal 1715 , al tornein [[Gjermanie]] a servizi di Crli Filip dal Palatinato.
In tal 1717 , al jere in de Capele de Cort di Sassonie a [[Dresde]] come musicist di ponte e ancje il pui pajât.Al incuintre pui voltis [[Johann Sebastian Bach]] , tant che al devente amî dal famôs compsitôr di Eisenach.
 
== Oparis ==
 
Weiss al jere compositôr e sunadôr virtuôs e al è considerât il pui brâf sunadôr di [[liût]] dal periodo Tart- baroc. La sô opsre par chest strument e je formade da pui di mîl tocsmusicâi , il pui grant ''corpus'' musicâl mai scrît par chest strument.Scuasit dutis lis sôs composizions son comprindudis in ''suites'' musicâls , di sîs tocs in secuence de stesse [[tonalitât]].
Chestes ''suites'' son dividudis normalmenti in: ''allemande'' , ''courante'' , ''bourèe'' , ''sarabande'' , ''minuet'' , o la ''gighe'', segond il stîl de epoche.
 
Lis fonts principâls , a nuestre disposizion , par cognossi la sô opare son il ''Manuscrît di Londre'' , conservât in te British Library di [[Londre]] , formade da 237 intavolaturis scritis a man , par liût bessôl , di ci 26 ''suites'' e atrîs componiments come le ''Fantasie'' (Praghe 1719)
e il ''Tombeau sur la mort du comte [[Johann Anton Logy]]''. Il ''manuscrît di Dresde'' al è conservât ae Sächsische Landesbibliothek di Dresde e son comprindusis 21 ''suites.
I sôi concerts par liût e atrîs struments son lâts pierdûs.