Scriture Cherokee: diferencis tra lis versions

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Nessun oggetto della modifica
Rie 10:
 
===Descrizion===
Ogni caratar al rapresente une silabe, come in tai [[kana]] gjaponês o inte scriture [[lineâr B]]. I prins cinc caratars a rapresentin lis [[vocâls]] isoladis; a vegnin daûr i caratars pa lis silabis combinadis di [[consonants ]] e vocâls. L’ordin di leture al è de çampe a drete, e dal alt viers il bas.<br>
 
[[Image:Cherokee Syllabary.svg|600px|Il silabari cherokee]]<br>
{| class="wikitable" style="margin-left: auto; margin-right: auto; border: none;"
'''Note:''' ‘v’ al rapresente une vocâl nasâl.
|}-
! Vocâls →<br />Consonants ↓ !! a<br />[a]~[ə] !! e<br />[e]~[ɛ] !! i<br />[i]~[ɪ] !! o<br />[o]~[ɔ] !! u<br />[u]~[ʊ] !! v<br />[ə̃]
|-
! —
| Ꭰꭰ ''a'' || Ꭱꭱ ''e'' || Ꭲꭲ ''i'' || Ꭳꭳ ''o'' || Ꭴꭴ ''u'' || Ꭵꭵ ''v''
|-
! g<br />[ɡ]
| Ꭶꭶ ''ga'' • Ꭷꭷ ''ka'' || Ꭸꭸ ''ge'' || Ꭹꭹ ''gi'' || Ꭺꭺ ''go'' || Ꭻꭻ ''gu'' || Ꭼꭼ ''gv''
|-
! h<br />[h]
| Ꭽꭽ ''ha'' || Ꭾꭾ ''he'' || Ꭿꭿ ''hi'' || Ꮀꮀ ''ho'' || Ꮁꮁ ''hu'' || Ꮂꮂ ''hv''
|-
! l<br />[l]
| Ꮃꮃ ''la'' || Ꮄꮄ ''le'' || Ꮅꮅ ''li'' || Ꮆꮆ ''lo'' || Ꮇꮇ ''lu'' || Ꮈꮈ ''lv''
|-
! m<br />[m]
| Ꮉꮉ ''ma'' || Ꮊꮊ ''me'' || Ꮋꮋ ''mi'' || Ꮌꮌ ''mo'' || Ꮍꮍ ''mu'' ||
|-
! n<br />[n]
| Ꮎꮎ ''na'' • Ꮐꮐ ''nah'' • Ꮏꮏ ''hna'' || Ꮑꮑ ''ne'' || Ꮒꮒ ''ni'' || Ꮓꮓ ''no'' || Ꮔꮔ ''nu'' || Ꮕꮕ ''nv''
|-
! qu<br />[kʰw]
| Ꮖꮖ ''qua'' || Ꮗꮗ ''que'' || Ꮘꮘ ''qui'' || Ꮙꮙ ''quo'' || Ꮚꮚ ''quu'' || Ꮛꮛ ''quv''
|-
! s<br />[s]
| Ꮝꮝ ''s'' • Ꮜꮜ ''sa'' || Ꮞꮞ ''se'' || Ꮟꮟ ''si'' || Ꮠꮠ ''so'' || Ꮡꮡ ''su'' || Ꮢꮢ ''sv''
|-
! d/t<br />[d]/[t]
| Ꮣꮣ ''da'' • Ꮤꮤ ''ta'' || Ꮥꮥ ''de'' • Ꮦꮦ ''te'' || Ꮧꮧ ''di'' • Ꮨꮨ ''ti'' || Ꮩꮩ ''do'' || Ꮪꮪ ''du'' || Ꮫꮫ ''dv''
|-
! tl<br />[t͡ɬ]
| Ꮬꮬ ''dla'' • Ꮭꮭ ''tla'' || Ꮮꮮ ''tle'' || Ꮯꮯ ''tli'' || Ꮰꮰ ''tlo'' || Ꮱꮱ ''tlu'' || Ꮲꮲ ''tlv''
|-
! ts<br />[t͡s]~[d͡ʒ]
| Ꮳꮳ ''tsa'' || Ꮴꮴ ''tse'' || Ꮵꮵ ''tsi'' || Ꮶꮶ ''tso'' || Ꮷꮷ ''tsu'' || Ꮸꮸ ''tsv''
|-
! w<br />[ɰ]
| Ꮹꮹ ''wa'' || Ꮺꮺ ''we'' || Ꮻꮻ ''wi'' || Ꮼꮼ ''wo'' || Ꮽꮽ ''wu'' || Ꮾꮾ ''wv''
|-
! y<br />[j]
| Ꮿꮿ ''ya'' || Ᏸᏸ ''ye'' || Ᏹᏹ ''yi'' || Ᏺᏺ ''yo'' || Ᏻᏻ ''yu'' || Ᏼᏼ ''yv''
|}
 
Mentri che in altris lenghis, tantche il [[lenghe furlane|furlan]] la presince di desinis di miârs di silabis e impaçarès un grum une scriture silabiche, il fat che la lenghe cherokee e proviôt un numar plui scjars di silabis al rint pussibil cheste maniere di scrivile, ancje se cun cualchi fastidi che o viodarìn plui sot. L’ordin dai simbui e ancje il lôr aspiet a son stâts mudâts in tes primis disinis di agns, soredut pe influence dai missionaris, che a cirivin di assimilâ i natîfs.
A’nd’è cualchi particolaritât inte maniere che cheste scriture a spiegle la lenghe cherokee. Par esempli, lis silabis che a comencin cun /gɡ/ a son scritis compagnis di chês che a comencin cun /k/, siben che chês che a tachin cun /d/ a son scritis in mût diferent di che a tachin cun /t/.
Cundiplui, la scriture origjinarie no diferenzie lis vocâls lungjis di chês curtis, e par chest i scrits specialistics di vuê ai àn zontât une liniute pes vocâls lungjis. E ancje a mancje la distinzion des silabis che a finissin cun “h” o cul [[stop glotâl]]. Cussì, il caratar, '''Ꮡ''' al è doprât par scrivi ''su'' in ''su:dali'', che al sarès il numar 'sîs' ('''ᏑᏓᎵ'''), ma il stes caratar '''Ꮡ''' al pues jessi let ''suh'', par esempli te peraule ''suhdi,'' 'fishhook' ('''ᏑᏗ'''). Pes silabis che a finissin cuntune consonant divierse da ''s, h,'' a si dopre une silabe cuntune vocâl mude. Par esempli, '''ᏧᎾᏍᏗ''' (tsu-na-s-di) si lei ''ju:nsdi'', venastâi 'piçul'. ''Ns'' in chest câs al ven scrit '''ᎾᏍ''' /nas/. La vocâl /a/ a è trascrite ma no pronunziade.
 
Line 26 ⟶ 68:
== Rapresentazion pai ordenadôrs ==
La scriture cherokee a è rapresentade in [[Unicode]], intes posizions da U+13A0 a U+13FD e da U+AB70 a U+ABFF.
{| style="display: inline-table;"
{|
| valign="top" |
 
{|
|- align="center"
|!&nbsp;||&nbsp;||!!0||!!1||!!2||!!3||!!4||!!5||!!6||!!7||!!8||!!9||!!A||!!B||!!C||!!D||!!E||!!F
|- align="center"
!13A
|13A||&nbsp;||Ꭰ||Ꭱ||Ꭲ||Ꭳ||Ꭴ||Ꭵ||Ꭶ||Ꭷ||Ꭸ||Ꭹ||Ꭺ||Ꭻ||Ꭼ||Ꭽ||Ꭾ||Ꭿ
|- align="center"
!13B
|13B||&nbsp;||Ꮀ||Ꮁ||Ꮂ||Ꮃ||Ꮄ||Ꮅ||Ꮆ||Ꮇ||Ꮈ||Ꮉ||Ꮊ||Ꮋ||Ꮌ||Ꮍ||Ꮎ||Ꮏ
|- align="center"
!13C
|13C||&nbsp;||Ꮐ||Ꮑ||Ꮒ||Ꮓ||Ꮔ||Ꮕ||Ꮖ||Ꮗ||Ꮘ||Ꮙ||Ꮚ||Ꮛ||Ꮜ||Ꮝ||Ꮞ||Ꮟ
|- align="center"
!13D
|13D||&nbsp;||Ꮠ||Ꮡ||Ꮢ||Ꮣ||Ꮤ||Ꮥ||Ꮦ||Ꮧ||Ꮨ||Ꮩ||Ꮪ||Ꮫ||Ꮬ||Ꮭ||Ꮮ||Ꮯ
|- align="center"
!13E
|13E||&nbsp;||Ꮰ||Ꮱ||Ꮲ||Ꮳ||Ꮴ||Ꮵ||Ꮶ||Ꮷ||Ꮸ||Ꮹ||Ꮺ||Ꮻ||Ꮼ||Ꮽ||Ꮾ||Ꮿ
|- align="center"
!13F
|13F||&nbsp;||Ᏸ||Ᏹ||Ᏺ||Ᏻ||Ᏼ||Ᏽ||&nbsp;||&nbsp;||ᏸ||ᏹ||ᏺ||ᏻ||ᏼ||ᏽ||&nbsp;||&nbsp;
|}
{| style="display: inline-table;"
 
|valign="top" |
 
{|
|- align="center"
|!&nbsp;||&nbsp;||!!0||!!1||!!2||!!3||!!4||!!5||!!6||!!7||!!8||!!9||!!A||!!B||!!C||!!D||!!E||!!F
|- align="center"
!AB7
|AB7||&nbsp;||ꭰ||ꭱ||ꭲ||ꭳ||ꭴ||ꭵ||ꭶ||ꭷ||ꭸ||ꭹ||ꭺ||ꭻ||ꭼ||ꭽ||ꭾ||ꭿ
|- align="center"
!AB8
|AB8||&nbsp;||ꮀ||ꮁ||ꮂ||ꮃ||ꮄ||ꮅ||ꮆ||ꮇ||ꮈ||ꮉ||ꮊ||ꮋ||ꮌ||ꮍ||ꮎ||ꮏ
|- align="center"
!AB9
|AB9||&nbsp;||ꮐ||ꮑ||ꮒ||ꮓ||ꮔ||ꮕ||ꮖ||ꮗ||ꮘ||ꮙ||ꮚ||ꮛ||ꮜ||ꮝ||ꮞ||ꮟ
|- align="center"
!ABA
|ABA||&nbsp;||ꮠ||ꮡ||ꮢ||ꮣ||ꮤ||ꮥ||ꮦ||ꮧ||ꮨ||ꮩ||ꮪ||ꮫ||ꮬ||ꮭ||ꮮ||ꮯ
|- align="center"
!ABB
|ABB||&nbsp;||ꮰ||ꮱ||ꮲ||ꮳ||ꮴ||ꮵ||ꮶ||ꮷ||ꮸ||ꮹ||ꮺ||ꮻ||ꮼ||ꮽ||ꮾ||ꮿ
|}
 
|}