Linus Torvalds: diferencis tra lis versions

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
DPD- (Discussion | contribûts)
Creata dalla traduzione della pagina "Linus Torvalds"
DPD- (Discussion | contribûts)
Creata dalla traduzione della pagina "Linus Torvalds"
Rie 2:
 
== Vite e cariere ==
 
== Referencis ==
 
=== Prins agns ===
 
=== Prins agns ===
 
== Vite e cariere ==
Linus al è nassût a Helsinki, in [[Finlandie]], intal 1969. Al è fi dai [[Gjornâl|gjornaliscj]] Ane e Nils Torvalds,<ref>[//en.wikipedia.org/wiki/Linus_Torvalds%23Torvalds Torvalds]</ref> e il nevôt dal [[Statistiche|statistic]] Leo Törnqvist e dal poete Ole Torvalds. La so famee a fâs part dale minorance linguistiche svedese. Al è stât batiât cul non di Linus Pauling, il [[premi Nobel]] american pale chimiche, ancje se tal libri "''Rebel Code: Linux and the Open Source Revolution''" ''(Codiç Ribel: Linux e le rivoluzion open source)'', e je une citazion di Torvalds ca dîs:"I pensi di jessi stât clamât cussì ancje par vie di [[Linus van Pelt|Linus]] dai [[Peanuts]]", chest a lu fâs mieç "Premi Nobel pe chimiche" e mieç "personaç dai cartons cule cuvierte".<ref name="moody">{{Cite book|last=Moody|first=Glyn|title=Rebel Code: Linux and the Open Source Revolution|publisher=Perseus Books Group|year=2002|page=336|url=http://www.perseusbooksgroup.com/perseus/book_detail.jsp?isbn=0738206709|archive-url=https://archive.is/20130411155152/http://www.perseusbooksgroup.com/perseus/book_detail.jsp?isbn=0738206709|dead-url=yes|archive-date=2013-04-11|isbn=0-7382-0670-9}}</ref>
 
Torvalds al à studiât ale [[University of Helsinki|Universitât di Helsinki]] dal 1988 al 1996,<ref>Torvalds & Diamond 2001, p. 38, 94.</ref> e a si è laureât cun un master in [[Informatiche|siencis informatichis]] fat tal grup di ricercje NODES.<ref>{{Cite web|url=http://www.cs.helsinki.fi/group/nodes/|title=NODES research group|date=October 16, 2008|publisher=Cs.helsinki.fi|accessdate=March 13, 2010}}</ref> Le so cariere academiche a si è fermade dopo il prin an di studi cuant che al è jentrât te brigade Uusimaa dal esercit Finlandês, te istât dal 1989, sielzint il program di 11 mês di alenament par uficiâi par vie de leve obligatorie. Sot la naie al è stât secont tenent, impegnât tai calcui balistics.<ref>[//en.wikipedia.org/wiki/Linus_Torvalds%23Torvalds Torvalds], p. 29</ref> Torvalds al à let il libri ''Operating Systems: Design and Implementation'' (Sistemis Operatîfs: Progjetazion e implementazion) tal cuâl [[Tanenbaum]] al descrîf MINIX, une version di Unix pensade par le didatiche. In tal  1990, tornât ale universitât, a si è metût a studià UNIX.<ref>[//en.wikipedia.org/wiki/Linus_Torvalds%23Torvalds Torvalds], p. 53</ref> La so tesi a si intitulave "''Linux: A Portable Operating System''" ("Linux: un sisteme operatîf puartabil").<ref>{{Cite web|url=http://www.linuxfoundation.org/about/staff|title=Staff|archiveurl=https://web.archive.org/web/20090419155616/http://www.linuxfoundation.org/about/staff|archivedate=April 19, 2009|publisher=The Linux Foundation|accessdate=April 24, 2012}}</ref>{{Reflist|30em}}Il so interès pe informatiche al è tacat cunt'un Commodore VIC-20,<ref>[//en.wikipedia.org/wiki/Linus_Torvalds%23Torvalds Torvalds], pp. 6–7</ref> cuant ch'al veve 11 agns in tal 1981: al à tacat a programâ in BASIC, ma pi tart al è passat a scrivi diretamentri tal [[lengaç machine]] dal processôr 6502. A nol usave il lengaç assembly.<ref>{{cite AV media|people=Linus Torvalds, David Rusling|date=2016-09-30|title=LAS16-500K3: Fireside Chat with David Rusling and Linus Torvalds|url=https://www.youtube.com/watch?v=fuAebQvFnRI|access-date=2016-10-08|location=24:10|publisher=Linaro}}</ref> Dopo dal VIC-20 al à comprât un Sinclair QL, sul cuâl al à fat un grum di modifichis, in particolâr al sisteme operatîf. "Pal fat ch'al ere masse dificil cumbinâ i programs par chel computer in Finlandie, Linus a si è scrit di bessôl un  assembladôr e un editor di test"<ref>{{Cite web|url=http://google-opensource.blogspot.com/2010/09/geek-time-with-linus-torvalds.html|title=Geek Time with Linus Torvalds|last=Ko|first=Ellen|date=2010-09-27|publisher=Google|accessdate=2015-11-08}}</ref> pal QL, e, za ch'al ere, cualchi zugut.<ref>[//en.wikipedia.org/wiki/Linus_Torvalds%23Torvalds Torvalds], pp. 41–46</ref><ref>Torvalds, Linus: ''GMOVE''. Program listing. In ''[//en.wikipedia.org/wiki/MikroBitti MikroBitti]'' 11/1986, p. 63.</ref> Al è cognossût ancje par vê scrit une copie di ''Pac-Man'' clamade ''Cool Man''. Il 5 di Zenâr dal 1991<ref name="first_interview">{{Cite web|url=http://www.abc.se/~m9339/linux/linuxdoc/linuxnews03a.html|title=Linux News|date=January 5, 1991|publisher=Abc.se|accessdate=March 13, 2010}}</ref> al à comprât un computer cunt'un Intel 80386 simil a un IBM<ref>[//en.wikipedia.org/wiki/Linus_Torvalds%23Torvalds Torvalds], p. 60</ref> prime di ricevi une copie di MINIX, ch'ai à permetût di lavorâ su Linux.
 
Il so interès pe informatiche al è tacat cunt'un Commodore VIC-20,<ref>[//en.wikipedia.org/wiki/Linus_Torvalds%23Torvalds Torvalds], pp. 6–7</ref> cuant ch'al veve 11 agns in tal 1981: al à tacat a programâ in BASIC, ma pi tart al è passat a scrivi diretamentri tal [[lengaç machine]] dal processôr 6502. A nol usave il lengaç assembly.<ref>{{cite AV media|people=Linus Torvalds, David Rusling|date=2016-09-30|title=LAS16-500K3: Fireside Chat with David Rusling and Linus Torvalds|url=https://www.youtube.com/watch?v=fuAebQvFnRI|access-date=2016-10-08|location=24:10|publisher=Linaro}}</ref> Dopo dal VIC-20 al à comprât un Sinclair QL, sul cuâl al à fat un grum di modifichis, in particolâr al sisteme operatîf. "Pal fat ch'al ere masse dificil cumbinâ i programs par chel computer in Finlandie, Linus a si è scrit di bessôl un  assembladôr e un editor di test"<ref>{{Cite web|url=http://google-opensource.blogspot.com/2010/09/geek-time-with-linus-torvalds.html|title=Geek Time with Linus Torvalds|last=Ko|first=Ellen|date=2010-09-27|publisher=Google|accessdate=2015-11-08}}</ref> pal QL, e, za ch'al ere, cualchi zugut.<ref>[//en.wikipedia.org/wiki/Linus_Torvalds%23Torvalds Torvalds], pp. 41–46</ref><ref>Torvalds, Linus: ''GMOVE''. Program listing. In ''[//en.wikipedia.org/wiki/MikroBitti MikroBitti]'' 11/1986, p. 63.</ref> Al è cognossût ancje par vê scrit une copie di ''Pac-Man'' clamade ''Cool Man''. Il 5 di Zenâr dal 1991<ref name="first_interview">{{Cite web|url=http://www.abc.se/~m9339/linux/linuxdoc/linuxnews03a.html|title=Linux News|date=January 5, 1991|publisher=Abc.se|accessdate=March 13, 2010}}</ref> al à comprât un computer cunt'un Intel 80386 simil a un IBM<ref>[//en.wikipedia.org/wiki/Linus_Torvalds%23Torvalds Torvalds], p. 60</ref> prime di ricevi une copie di MINIX, ch'ai à permetût di lavorâ su Linux.{{Reflist|30em}}
== Referencis ==
 
=== Vite e cariereLinux ===
Il prin prototip di Linux al è stât fat public in tal 1991.<ref>{{cite newsgroup|title=What would you like to see most in minix?|last=Torvalds|first=Linus Benedict|date=August 25, 1991|newsgroup=comp.os.minix|message-id=1991Aug25.205708.9541@klaava.Helsinki.FI|url=http://groups.google.com/group/comp.os.minix/msg/b813d52cbc5a044b?dmode=source|quote=I'm doing a (free) operating system (just a hobby, won't be big and professional like gnu) for 386(486) AT clones.}}</ref> Le version 1.0 a è stade rilassade il 14 di  Març dal 1994.<ref name="kern1p0-release">{{Cite web|url=https://www.kernel.org/pub/linux/kernel/v1.0/|title=Kernel 1.0 Source Code Release|accessdate=October 27, 2008}}</ref>
{{Reflist|30em}}
 
Torvalds al à cognossût il Progjet GNU in tal 1991, cuant che Lars Wirzenius, student di informatiche marilenghe Svedês, al à invidât Torvalds a sintî une conference dal guru dal software libar, Richard Stallman. Torvalds al à rilassât il [[kernel Linux]] sot le  licence GNU General Public License version 2 di Stallman (GPLv2).
 
Dopo vê visitât le Transmeta in tal 1996, Torvalds al è stât cjapât a vore te stesse aziende in Californie, la ch'al à lavorât dal Fevrâr dal 1997 fin al Jugn dal 2003. Plui indevant a si è mot ai Open Source Development Labs, ch'a si son unîs al Free Standards Group par divignî le Linux Foundation, la ch'al lavore ancjemò. Tal Jugn dal 2004, Torvalds e le so famee a son lâs a sta a Dunthorpe,in tal Oregon, par jessi pi dongje al cuartîr gjenerâl dai OSDL.
 
Dal 1997 al 1999, al ere dentri tal 86open par judâ a sielzi il standard pal formât dai files binaris di Linux e Unix. In tal 1999, al è stât nomenât dal ''MIT Technology Review'' TR100 come un dai 100 miôr inovadôrs sot i 35 agns.<ref>{{Cite web|url=http://www.technologyreview.com/tr35/profile.aspx?TRID=495|title=1999 Young Innovators Under 35: Linus Torvalds, 29|archiveurl=https://wayback.archive-it.org/all/20110329015921/http://www.technologyreview.com/TR35/Profile.aspx?TRID=495|archivedate=March 29, 2011|year=1999|publisher=[[Technology Review]]|accessdate=August 14, 2011}}</ref>{{Reflist|30em}}