La ore e je une unitât di misure dal timp, no aparten al SI, ma il so ûs al è acetât. In astronomie e je ancje une unitât di misure dai angui.

Definizion cambie

Une ore e je une unitât di timp che corispuint a 3.600 seconts, o 60 minûts.

Storie cambie

Une zornade e je componude di 24 oris.

Te antichitât si considerave come ore la diesime-seconde part dal timp che passave jenfri la albe e il tramont. Cun chest calcul, vie par la istât lis oris son plui lungjis che vie par l'unvier. I romans e i grêcs a usavin cheste definizion. Intun secont moment, ancje la gnot e fo dividude in dodis parts.

Plui tart la ore e fo definide come la vincjesime-cuarte part dal dì solâr aparent, dade jenfri un misdì e il seguint. Cun cheste definizion lis oris a cambiin une vore mancul, ancje se la durade dal dì solâr aparent e varie vie par l'an. Cuant che un orloi al dopre chest gjenar di calcul, al à di jessi regolât pôcs voltis vie par il mês. A seconde se al cjate come origjin il tramont o la albe si al cjape il non di Sisteme orari Italic o Sisteme orari Babilonês rispetivementri.

Viôt ancje cambie