Netun (simbul: ♆) al è l’otâf planet dal sisteme solâr e si cjate tra Saturni e la Cinturie di Kuiper. Par masse al è il tiarç dal sisteme dopo Jupiter e Saturni. Ad un cun chescj doi e Uran al forme il grop dai planets gasôs che al volares disi “fats di gas”. Al presente pôc anei tant sotîls e 14 satelits naturâi. Il plui grant di chescj si clame Triton.

Storie de Scuviarte cambie

Tal 1612, Galileo Galilei lu cjate pe prime volte ma lu clasifiche come stiele. Si à di spietâ il 1821 par vê la sô scuviarte uficiâl. Alexis Bouvard al cjatait anomaliis tal môt di Uran e tai agns ‘40 dal secul l’inglês John Couch Adams (1843) e il francês Urbain Le Verrier (1846) a scomençarin a fâ teoriis su la posizion e la masse dal planet. Daspò di chescj studis tai 23 di Setembar dal 1846 doi ricercatôrs todescs, Johann Gottfried Galle e Heinrich d'Arrest, lu cjatin pe prime volte dal oservatori di Berlin.

Denominazion cambie

Il prin a proponi une denominazion al fo Johann Gottfried Galle che lu voleve clamâ tant che il diu roman Gianus. In tant in Ingletiere, l’astronom James Challis al proponè invezit il non Ocean. In France lu si voleve invezit clamâ Leverrier in onôr dal so scuviarzadôr. Lis discussions a son ladis in decant fin ai 29 di Dicembar dal 1846 cuand che Friedrich von Struve a San Pieriburc al à pandût il non Netun in onôr dal diu dal mâr grec. Chel non al è lât ben a ducj e lu si dopre ancje vuê.

Sisteme solâr
 
SoreliMercuriBielestele/VenereTiereMartJupiterSaturniUranNetunPluton
LuneCinturie di asteroidsIoEuropeGanimedeCalistTitanTritonCinturie di KuiperNûl di Oort

FobosDeimosSatelits di JupiterSatelits di SaturniSatelits di UranSatelits di NetunCaront