Bundestag de Gjermanie

Il Bundestag, (/ˈbʊndɛsˌta:k/), o Diete federâl al e il parlament federâl todesc e a esprim la rapresentance popolâr dal popul de Republiche Federâl di Gjermanie. La so sede ai e stade precedentementri a Bonn, cuanche la Gjermanie a e stade divise, e a Berlin dal 1990,agn de unificaziôn. Durant la ditature di Hitler, il Bundestag al e stat sostituît dal Reichstag. Vuei la so sede ai e al Palaç dal Reichstag. Dal 26 otubar 2021 il President al e Bärbel Bas (SPD).

Bundestag
Steme dal Bundestag
Stât: Gjermanie
Istituzion: 7 setembar 1949
President: Bärbel Bas

(SPD)

Ultime elezion: 26 setembar 2021
Duarade mandât: 4 agns
Grups politics: Magjorance (416)

     SPD (206)      Die Grünen (118)      FDP (92)

Oposizion (320)      CDU (152)      CSU (45)      AfD (79)      Die Linke (39)      Non iscritti (5)

Informazions gjenerals cambie

Il Bundestag al e normalmentri format da 598 deputâts ca son elets cun un metodo proporzionâl. A ogni eletôr a spete une schede cun doi votos da esprimi: un par un partît e un par un candidât. La ripartizion dai parlamentârs a nivel federâl ai e puramentri proporzionâl poiché i segjos a son asegnâs su le base dai vots determinats da la seconde schede, chest al e pusibil parce che il Bundestag non a un numar fis di membris. Fin al 2008 al vignive doprat il metodo proporzionâl di Hare-Niemeyer ma cun la sucessive riforme al ven doprat il Sainte-Laguë. A puedin quindi partecipâ a la distribuzion dai segjos lis listis che ai an superât il 5% dai vots (5%-Klausel) o che ai an elet almanco trê deputâts in tai collegjos magjoritars. Il President al ven elet in te sedude costituent dal parlament e la so persone ai e l'espresion da Fraktion (grup parlamentâr) plui numerôs. Vizin al president al e il Praesidium, un grup di vice-presidents che a son espresion di chealtris grups par rindi plui equilibrade la situazion in sedude.

Vizin al Bundestag al e il Bundesrat (Consei federâl) cun cui al complete il bicamerâl dal parlament todesc. Il sisteme dal Bundestag e Bundesrat al e simil a chel dal parlament talian di Cjamare dai Deputats e Senât.

 
Il Palaç dal Reichstag,sede dal Bundestag


Funzions cambie

Il Bundestag al a quatri funzions principai:

  • Al e l'organ decisiv par l'elezion dal Guvier e infati al eleç il Cancelîr;
  • Al e l'organ decisiv par la promulgazion das leçs che a vegnin aprovadis o no durante une o plui sedudis;
  • Al e l'organ controllôr dal Guvier e al pues domandà all'Esecutîf di rindi cont dal so operât;
  • Al e l'organ di rapresentance di dut il popul: il Bundestag al a il compit di occupasi dai problems di duç i grups sociai discutendui publicamentri.

Legisladure cambie

Lis precedentis legisladures a si son così sucedutis:

  • I: 7 setembar 1949 - 7 setembar 1953
  • II: 6 otubar 1953 - 6 otubar 1957
  • III: 15 otubar 1957 - 15 otubar 1961
  • IV: 17 otubar 1961 - 17 otubar 1965
  • V: 19 otubar 1965 - 19 otubar 1969
  • VI: 20 otubar 1969 - 22 setembar 1972
  • VII: 13 dicembar 1972 - 14 dicembar 1976
  • VIII: 14 dicembar 1976 - 4 novembar 1980
  • IX: 4 novembar 1980 - 29 març 1983
  • X: 29 març 1983 - 18 fevrâr 1987
  • XI: 18 fevrâr 1987 - 20 dicembar 1990
  • XII: 20 dicembar 1990 - 10 novembar 1994
  • XIII: 10 novembar 1994 - 26 otubar 1998
  • XIV: 26 otubar 1998 - 17 otubar 2002
  • XV: 17 otubar 2002 - 17 otubar 2005
  • XVI: 17 otubar 2005 - 17 otubar 2009
  • XVII: 17 otubar 2009 - 22 setembar 2013
  • XVIII: 22 setembar 2013 - 24 setembar 2017
  • XIX: 24 setembar 2017 - 26 setembar 2021
  • XX: 26 setembar 2021 - "presente"
 
Bundestag in tal 2002.

La XX Legisladure che ai e comenciade tal 2021, il partît da Canceliere Olaf Scholz (SPD)a ragiunç il 25,7% dai segjos (206) cun i deputâts cussì distribuîs:

     SPD: 206 (25,7%)      CDU/CSU: 197 (24,1%)      Die Grünen: 118 (14,8%)      FDP: 92 (11,5%)      AfD: 79 (10,3%)      Die Linke: 39 (4,9%)      Non iscritti (5)