Basse furlane/furlan
Furlan de Basse Furlane cambie
Te basse furlane a si fevele, oltre che al talian, ancje il furlan, ma chist al â cualchi piçule diferenze (datrebande di paîs in in paîs al cambie un pôc) chi o scrivarin un pôc a pôc li generalis e piçulis diferenzis:
Torne a Sivian
i mês cambie
genâr - zenâr
fevrâr - fevrâr
març - març
avrîl - avrîl
mai - mai
jugn - gjuin
lui - lui
avost - agost
setembar - setembre
otubar - otobre
novembar - novembre
dicembar - diçembre
pronunçe cambie
a fin di peraule li letaris d,v e g a an une particulare pronunçe:
-d -> t / -v -> f / -g -> c
plurai cambie
il plurâl a si forme normalmentri cule -s ma a son dalis irregularitâs:
-e (nome se feminîl) -> -is [une talpe - do talpis]
-d\-t\-v\-f\-g -> -s [tu tu sês benvignûd - vuatris o seis benvignûs]
-l -> -i [un baûl - doi baui]
-on -> -ôns (dolâ ca o e ô a indichin une cualuncue vocâl) [un roman - doi româns]
Dople ese cambie
Ta chest furlan no esistin doplins, cuindi nencje lis ss (basse), chistis a vegnin sostituidis cun s o ş, dipênd dal sunôr
basse -> base ross -> roş
acens cambie
L' unic acent al ê chel circonfles (^) che se sule ultime vocâl a la slungje, sa si cjate su l' ultime a la açente. Tal furlan di Sivian il circonfles a si cjate nome te ultime vocâl
C, S e Ç cambie
Le C a si lei come par talian, la ç a ê la c in furce, la c in cence a si scrîv s
fuarce -> furçe cence-> sençe